,,Casa cu lacăt”, un important obiectiv turistic al Aradului, amintește de evenimentele revoluţionare din 1848-1849. Clădirea este fosta reşedinţă a poliţiei secrete imperiale austriece.

Clădirea a fost ridicată în jurul anului 1815 de către Iosif Winkler, un puternic comerciant vienez. La început, clădirea a fost centrul breslelor arădene, aceste organizaţii având tradiţii vechi în regiune. Întâia breaslă arădeană a fost înregistrată în catastifele Aradului în preajma anului 1706 – Breasla Cojocarilor.

În colţul dinspre piaţa Plevnei, clădirea are o nişă care până în 1994 adăpostea renumitul Butuc de fier – un butuc de lemn învelit în tablă, realizat după un model tipic vienez de sculptorul timișorean Moritz Heim. Butucul breslelor a fost confecționat în anul 1827, la comanda unui comerciant macedo-român pe nume Andrei Trandafir. Acest tip de butuci se găseau în oraşe precum Viena, Buda, Bratislava, Oradea, Timişoara şi altele.

Istoria locală atestă faptul că butucul avea o simbolistică aparte în viaţa și activitatea breslaşilor arădeni. Calfele, pentru a dovedi faptul că au trecut prin Arad, treceau pe la acest centru al breslaşilor pentru a bate câte un cui în renumitul Butuc. Fiecare cui avea un cap distinct, reprezentând o ștampilă caracteristică respectivei calfe. Obiceiul s-a păstrat până în anul 1872, când a apărut legea care a desființat breslele.