Palatul „Românul” a fost ridicat în a două parte a secolului XIX, în stil eclectic. În clădirea cu un etaj a funcţionat în perioada 1911-1916 redacţia ziarului „Românul”, organ al Partidului Naţional Român. În coloanele ziarului au publicat personalităţi de seamă ale culturii româneşti, ca istoricii Nicolae Iorga şi A. D. Xenopol, scriitorii Octavian Goga şi George Coşbuc, politicienii Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop şi Ioan Suciu.
În anul 1910, Goldiş îşi construieşte o casă în Arad, pe fosta stradă Anatol Fance, azi Vasile Goldiş, ulterior în această clădire s-au aflat redacţia ziarului „Românul” şi Institutul tipografic „Concordia”.
Vasile Goldiș s-a născut în data de 12 noiembrie, 1862, în satul Mocirla, judeţul Arad. La Arad, urmează cursurile Gimnaziului Regal Superior (Moise Nicoară de azi), urmează cursurile, între anii 1873-1881, absolvindu-le ca şef de promoţie. Ca bursier al Episcopiei Ortodoxe Române din Arad, începând cu 1881, Goldiş este student al Universităţilor din Budapesta şi Viena, Facultatea de Litere şi Filosofie, la absolvirea căreia, în 1885, obţine diploma de profesor de istorie şi limbă latină.
Încă din timpul studiilor de la Budapesta, acesta devine membru al Societăţii „Petru Maior” iar la Viena, al Societăţii Academice „România Jună”.
Din 1 iulie 1901 acesta se stabileşte la Arad, unde va continua să activeze, în special în direcţia politicii, până la sfârşitul vieţii. Venirea la Arad s-a datorat în mare măsură raporturilor tot mai strânse cu cercul politic de la „Tribuna poporului” care apărea la Arad din 1896, şi la care el era un permanent colaborator. Între 1901-1905 a activat ca profesor şi director la Şcoala Română Civilă de Fete din Arad.
Înţelegând rosturile vremii, se angajează cu tot elanul şi devotamentul în activitatea politică. Continuă să publice în „Tribuna poporului” din Arad, pledează şi acţionează pe linia colaborării între PNR şi PSD al românilor din Transilvania şi, alături de alţi membrii ai Partidului Naţional Românesc.
În mai 1905 devine director al Asociaţiei Naţionale Arădene. Între 1906-1910, ca deputat de Radna în parlamentul de la Budapesta, rosteşte nu mai puţin de 22 de discursuri împotriva diferitelor legi nedrepte pentru naţionalităţi, militând pentru drepturi largi democratice şi pentru libertate naţională.
În 1911 devine directorul executiv al institutului tipografic „Concordia” din Arad, care avea drept scop editarea ziarului „Românul” şi tipărirea de cărţi pentru români. Evenimentele de la sfârşitul războiului au stimulat şi mai mult mişcarea pentru autodeterminare şi realizarea unităţii politice a poporului român.
Stabilindu-şi sediul la Arad, Consiliul Național Român Central va reorganiza Transilvania ca ţară românească şi va coordona în întregime uriaşa muncă în vederea realizării Marii Uniri. Vasile Goldiş era unul dintre cei mai activi membri ai acestui organism. El a redactat Convocatorul Adunării Naţionale de la Alba Iulia, pe care îl publică în ziarul „Românul”, luând parte activă la toate acţiunile privind pregătirea şi desfăşurarea Adunării de la 1 decembrie 1918.
Tot el a prezentat în faţa „Măritei Adunări Naţionale”, cum s-a exprimat Goldiş, Hotărârea, Declaraţia sau Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, rezoluţie al cărui autor era chiar el. Vasile Goldiş şi-a trăit ultimii ani la Arad, ducând o viaţă modestă și austeră.
Peste puţină vreme marele om politic încetează din viaţă, pe data de 10 februarie 1934, fiind înmormântat în Cimitirul Eternitatea, după o viaţă închinată marelui ideal de făurire al României de astăzi. În acele zile i s-au organizat funerariile naţionale, iar în ziua înmormântării s-a instituit doliu naţional.
În anul 1910, Goldiş îşi construieşte o casă în Arad, pe fosta stradă Anatol Fance, azi Vasile Goldiş, ulterior în această clădire s-au aflat redacţia ziarului „Românul” şi Institutul tipografic „Concordia”. Clădirea cu demisol, parter și un etaj superior a fost ridicată în stilul eclectic, emblematic pentru arhitectura arădeană de la începutul secolului XX.
Eclecticul este un sistem de gândire neunitar, care alege din diverse sisteme de gîndire, stiluri artistice, ceea ce i se pare mai bun. Este tipic pentru stilurie de artă europeană de la începutul clasicismului, dar mai ales în istorism. Termenul eclectism poate avea o conotatie negativă, în cazul în care artistul, în locul creației proprii, selectează elemente din alte lucrări și le combină într-una nouă.
În data de 30 noiembrie 2003, în faţa palatului „Românul” , Preşedintele României, Ion Iliescu, în prezenţa Rectorului Universităţii, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, a membrilor Senatului Universităţii, a oficialităţilor locale, a studenţilor, a dezvelit o placă comemorativă amplasată în onoarea marelui om de stat Vasile Goldiș. Cu aceast prilej inedit s-a inaugurat Muzeul Memorial „Vasile Goldiş”, edificiu cultural de excepţie al Aradului contemporan.
Printre obiectele expuse în acest muzeu din Palatul „Românul”, de o valoare considerabilă pentru istoria națională, se numără: – acte de studii: foaia matricolă din învăţământul secundar, diploma de maturitate, diploma de profesor, diploma de absolvire a studiilor superioare; acte personale: paşaport, livret militar, diverse adeverinţe; acte care dovedesc demersul civic al lui Vasile Goldiş; sentinţa de divorţ de după primul mariaj; o bogată corespondenţă – printre cei care se regăsesc în aceste mesaje sunt nume celebre: Ion Luca Caragiale, Octavian Goga, Nicolae Titulescu.
De asemenea, printre exponate se regăsesc și fotografii de epocă originale, deosebit de valoroase, publicaţii conduse de Goldiş sau la care acesta a colaborat; cărţi din biblioteca acestuia, unele purtând semnătura lui.
În această clădire din centrul Aradului se afla redacţia ziarului „Românul” şi Institutul tipografic „Concordia”, ambele conduse de profesorul, jurnalistul şi omul politic Vasile Goldiş.
