Monumentul celor 13 generali
1881 / Piaţa 13 Martiri - Cartierul Subcetate / Monument Istoric

Obeliscul dedicat memoriei celor 13 generali martiri ai Revoluţiei maghiare de la 1848 a fost dezvelit în 6 octombrie 1881, fiind amplasat în locul unui monument din piatră mai modest. Diferitele relatări din epocă consemnează că festivităţile de dezvelire au început cu un recviem, iar discursul solemn a fost ţinut de tânărul avocat Béla Barabás.

Istoric

În cinstea celor 13 generali martiri ai Revoluţiei maghiare de la 1848, din contribuţia cetăţenilor oraşului Arad a fost ridicat, în 1881, Monumentul de la Subcetate. În anul 1974, cu ocazia comemorării a 125 de ani de la tragicul eveniment, în postament au fost aşezate rămăşiţele pământeşti ale celor 11 generali înmormântaţi la Arad. După Revoluţia din 1989, în fiecare an pe monument sunt depuse coroane comemorative.

Arhitectură

Monumentul celor 13 generali se află la sud de cetatea construită pe malul Mureşului, în zona Subcetate. Obeliscul simplu, cioplit din granit gri, fără elemente decorative deosebite, este ridicat pe o movilă artificială pavată cu piatră şi se sprijină pe un postament din beton.

Baza pătrată a monumentului, pe care se înalţă obeliscul propriu-zis, este închisă de o cornişă îngustă. Accesul monumentului este asigurat printr-o scară amenajată pe o latură a movilei.

Pe latura din fața scării bazei este gravată următoarea inscripţie, cândva aurită: “AZ ARADI TIZENHÁROM / VÁRTANÚ / KIVÉGEZTETÉSI HELYÉNEK MEGÖRÖKÍTÉSÉRE / EMELTETETT / 1881 / OKTÓBER 6.-ÁN.” (S-a ridicat în ziua de 6 octombrie 1881 pentru imortalizarea locului unde au fost executaţi cei 13 generali).

Deasupra acesteia, pe partea superioară a obeliscului se află o altă inscripţie: “1849 október 6.” Pe celelalte trei laturi ale părţii superioare a monumentului sunt inscripţionate numele celor 13 generali, în ordinea execuţiei lor.

Curiozități

Cei 13 generali ai armatei revoluţionare maghiare, executați în 6 octombrie 1881, sunt: Aulich Lajos, Damjanich János, Dessewffy Arisztid, Kiss Ernő, Knezić Károly, Láhner György, Lázár Vilmos, Leiningen-Westerburg Károly, Nagysándor József, Poeltenberg Ernő, Schweidel József, Török Ignác și Vécsey Károly.