Hotelul Ardealul Arad, cu denumirea lui istorică de „Grand Hotel Crucea Albă”, a fost fondat în anul 1841 și este un hotel cu tradiție. Amplasat în centrul orașului, lângă Teatrul de Stat „Ioan Slavici”, hotelul îşi primeşte în continuare oaspeţii, având o capacitate de 146 locuri.
În 1868, după inaugurarea căii ferate Arad – Alba Iulia, activitatea de poștalion pe Strada Eminescu încetează, iar în clădire se deschide Hotelul Crucea Albă. În 1872, în sala de festivități are loc o adunare a peste 300 de fruntași români din vestul Transilvaniei, sub conducerea lui Alexandru Mocioni, pentru elaborarea unui program de revendicări naționale și realizarea unei organizații politice românești.
Alte momente importante care au avut loc în această clădire: constituirea Asociației Culturale Române Arădeane şi formarea, în 1872, unei organizații politice a românilor din vestul Transilvaniei. De-a lungul timpului, hotelul a găzduit personalități marcante ale vieții cultural-artistice ale vremii, cum ar fi: George Coșbuc, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Cincinat Pavelescu, Octavian Goga, George Enescu, Jules Massenet, François Copée, Ady Endre și Arany Janos.
În sala de festivități a Hotelului au concertat Franz Liszt (1846), Johann Strauss fiul (1847), Johannes Brahms (1879), Pablo Cassalis (1912). Pianul la care a concertat Franz Liszt, în sala hotelului, este şi acum păstrat la Muzeul oraşului Arad.
Clădirea a fost construită în stil neoclasic după planurile arhitectului Franz Mahler, în locul unui han din secolul al XVIII-lea. Stația de postalion din fața hotelului, așezată la bifurcația drumului Viena-Arad-Sibiu spre Transilvania și Banat, a fost inspiraţia denumirii vechi a hotelului: „Crucea Albă”. Restaurarea frumoasei clădiri datează din 1974.
Sala de festivităţi a hotelului a avut un parcurs interesant: dacă în perioada secolului XIX – început de secol XX, aici au concertat compozitori precum Franz Liszt, Johann Strauss fiul, Johannes Brahms sau Pablo Cassalis, în istoria mai recentă a hotelului, locaţia a găzduit cinematograful Mureşul, iar ulterior, o discotecă. În prezent, sala este folosită de biserica neoprotestantă „Metanoia”.
Az épület, amelyben az Ardealul Szálloda van – régi nevén Fehér Kereszt –1840-ben készült, és nagy hagyományokkal rendelkezik. Jelenleg férőhelyeinek száma 146, a belvárosban található a Ioan Slavici Klasszikus Színház szomszédságában.
1868-ban, amikor felavatták az Arad-Gyulafehérvár vasútvonalat, az épület előtti postakocsi állomás megszűnt és itt nyílt meg a Fehér Kereszt Szálloda. 1872-ben a díszteremben, Alexandru Mocioni irányításával több mint 300 vezető román gyűlt össze Nyugat-Erdélyből, hogy elkészítsék a nemzeti követelések programját és létrehozzanak egy román politikai szervezetet. Ebben az épületben alakult meg az Asociaţia Culturală Română Arădeană és szintén 1872-ben létrejött a nyugat-erdélyi románok szervezete.
Az idők során a szálloda olyan személyiségeket látott vendégül, mint George Coşbuc, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Cincinat Pavelescu, Octavian Goga, George Enescu, Jules Massenet, François Coppée, Krúdy Gyula, Móricz Zsigmond. A szálloda dísztermében koncertezett Liszt Ferenc (1846), ifj. Johann Strauss (1847), Johannes Brahms (1879), Pablo Cassals (1912). Az aradi múzeumban mai napig őrzik a zongorát, amelyen Liszt Ferenc játszott.
Az épületet az osztrák Franz Mahler tervezte neoklasszikus stílusban egy XVIII. századi fogadó helyére. A ház előtti postakocsi állomás a Bécs-Arad-Nagyszeben út, valamint az Erdély és a Bánság felé vezető utak kereszteződésében állt, ezért is kapta a Fehér Kereszt nevet. Az épületet utoljára 1974-ben restaurálták.
A nagyteremben évekig a Mureşul filmszínház működött, később diszkót alakítottak ki benne, most pedig Metanoia neoprotestáns templom.
