Social

Bunavestirea pangarita - O voce din haznaua extremismului

21.10.2006 ⋅ 0 comentarii

Rom?nii au fost şi sunt obişnuiţi să se bucure de orice veste bună. ?şi amintesc cu m?ndrie de un trecut glorios, de personalităţile care au lucrat şi s-au jertfit pentru ei, ?şi duc unii altora cu plăcere alte veşti bune, se bucură de sărbătorile creştine ortodoxe. Numai că sunt indivizi care le strică bucuria, le p?ngăresc trecutul istoric şi le otrăvesc viaţa cotidiană. Nu ar fi nimic pentru că rom?nii sunt toleranţi. Tocmai de acest lucru profită duşmanii liniştii noastre, cei care ne strică prin acţiuni şi veşti incitante bucuria cotidiană. Aşa s-a ?nt?mplat şi zilele trecute c?nd deputatul UDMR - K?raly Andras acuză că cineva ?otrăveşte bunele relaţii interetnice? referindu-se la provocarea iresponsabilă pe care UDMR o face anual de 6 octombrie. Prezent?nd denaturat faptele deputatul respectiv vrea să inducă ?n eroare Parlamentul Rom?niei şi cetăţenii de bună-credinţă ai Aradului. De fapt el vorbeşte de revoluţia maghiară de la 1848-89, o revoluţie care sub masca libertăţii dorea să ?nlocuiască dominaţia habsburgică a naţiunilor componente cu dominaţia maghiară. Dacă s-ar fi referit la spaţiul lor istoric din pusta maghiară nu ar fi fost nici o problemă. Dar revoluţia ungară sub conducerea lui Kossuth a convocat ?n mai 1848 Dieta nemeşească la Cluj şi a hotăr?t fără consultare şi ?mpotriva voinţei populaţiei majoritare lipirea Transilvaniei la Ungaria. Revoluţia rom?nă din Transilvania prin conducătorii ei nu putea accepta o asemenea nedreptate. Mai mult conducătorii revoluţiei maghiare nu acceptau nici un fel de libertate pentru rom?ni, care erau menţinuţi ?n aceeaşi stare pe moşiile nemeşeşti. ?n numele libertăţii maghiare, a refacerii regatului lui Istvan cel Sf?nt au fost suprimate libertăţile rom?nilor prin forţă şi cruzime de aşa-zisă armata revoluţionară maghiară şi de tribunale de s?nge constituite ad-hoc. Populaţia rom?nă dornică şi ea de libertate a fost tratată ca rebelă şi detaşamente desprinse din armata revoluţionară maghiară condusă de cei 13 generali au trecut prin foc şi sabie peste 200 de sate rom?neşti, au masacrat ridic?ndu-i ?n furci, prin ?mpuşcare şi prin foc zeci de mii de femei, bătr?ni şi copii. ?n confruntările armate care au avut loc cei prinşi din armata revoluţionară au fost batjocoriţi, chinuiţi, sp?nzuraţi sau ?mpuşcaţi. Au căzut victime soldaţi simpli, centurioni, tribuni şi prefecţi. Este cunoscut cazul prefectului Dobra chinuit ore ?n şir, ?mpuns cu săbii aruncat pe fereastră şi ?mpuşcat. Avea 31 de ani. Prefectul Buteanu legat de un tun a fost sp?nzurat. Ca ei au păţit şi alţi rom?ni, fruntaşi ai satelor, preoţi şi intelectuali. Şi crimele comise ar putea continua. Numai că K?raly Andras falsifică istoria şi cei ca el fac mare caz de aceste evenimente s?ngeroase, slăvind pe autorii genocidului produs asupra poporului rom?n. Că s-a repus statuia celor 13 generali - un pretext de fapt al regalităţii maghiare pentru a slăvi Ungaria milenară - a fost p?nă la urmă acceptată, fiind pentru Ungaria un reper a unui trecut istoric. Dar a veni ?n Rom?nia şi a desfăşura ample activităţi incitatoare, care amintesc intoleranţe criminale soldate cu un genocid ni se pare mai puţin acceptabil. Este la fel cum austriecii ar veni ?n Ungaria ar ridica un monument al forţei habsburgice pe care să troneze generalul Haynau şi an de an ?n Budapesta să i se cinstească gloria criminală. ?n concluzie deputatul UDMR care nu ne reprezintă a comis un act de incitare, de intoleranţă, de desconsiderare a victimelor sacrificate de ucigaşii revoluţiei maghiare. Este sigur că unii din cei 13 generali au căzut şi ei victime a luptei pentru libertate, induşi ?n eroare de guvernul Kossuth. Pentru că nu cred că ar fi acceptat să lupte pentru libertatea ungurilor prin sacrificarea libertăţii rom?nilor. Din păcate K?raly Andras merge pe linia extremismului specific nemeşimii, a intoleranţei de sorginte fascistă, dovedind după 157 de ani că nu a tras nici o concluzie din atrocităţile comise asupra poporului rom?n de reprezentanţii şovinismului unguresc. Asemenea provocări nu fac dec?t să ?nvrăjbească relaţiile dintre populaţia majoritară şi unii reprezentanţi turbulenţi ai minorităţii maghiare. Sunt o impietate adusă buneivestiri.

Sursa: Informatia Aradului

Autor: D. Zăvoianu ⋅

Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați Informatia Aradului
fashiondays.ro