Ziua Naţională a Rom?niei constituie un prilej de rememorare a unor evenimente ce fac parte din ?nsăşi fiinţa naţională a poporului rom?n şi care au fost ?ncununate la 1 Decembrie de consfinţirea unirii tuturor provinciilor cu patria mamă. ?n mod simbolic a fost ales pentru acest eveniment oraşul primii noastre uniri - Alba Iulia.
Noi, arădenii trebuie să ne m?ndrim că din 1910-1912 Aradul devine capitala rom?nilor din provinciile ?nstrăinate, că anul 1918 va aduce oraşul nostru ?n atenţia ?ntregii lumi civilizate, aici funcţion?nd din octombrie 1918 primul guvern rom?nesc din Translivania, Crişana şi Banat sub forma Consiliului Naţional Rom?n.
?n Arad ?şi vor desfăşura activitatea marii oameni de cultură, politicieni de marcă uniţi ?n acelaşi cuget. Eu sunt părinţii patriei, cei care vor ţine legătura cu oamenii politici din Basarabia şi Bucovina şi toţi ?mpreună cu oameni politici din Bucureşti. Astfel la Arad Consiliul Naţional Rom?n Central se constituie din 6 reprezentanţi ai Partidului Naţional Rom?n - Ştefan Cicio-Pop, preşedinte, Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Teodor Mihail, Al. Vaida-Voievod, Aurel Vlad şi şase reprezentanţi ai PSD: Ioan Flueraş, Tiron Albani, Ema Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu şi Bazil Surdu. Ei sunt cei care ţin legătura cu Ioan Nistor şi Iancu Flondor din Bucovina şi cu Pan Halipa Inculeţ şi Buzdugan din Basarabia.
Coordonator al acţiunilor Unirii este marele om politic Ionel I.C.Brătianu, susţinut de regina Maria, cu contribuţii esenţiale ?n realizarea marelui act istoric.
Să ne aducem prinosul de recunoştinţă şi bisericilor rom?neşti ortodoxă şi greco-catolică prin cei doi ?nainte stătători ? patriarhul Miron Cristea şi episcopul Iuliu Hossu.
Acestor oameni politici, părinţi ai patriei ?ntregite le purtăm un profund respect şi aducem un profund omagiu memoriei lor.
Dar p?nă la Alba Iulia evenimentele s-au derulat cu o intensitate nemaipomenită. Să le urmărim.  
* 2 ianuarie  - La Odesa se ?ntrunesc rom?nii din provinciile subjugate de habsburgi care discută necesitatea instituirii unui Comitet Naţional al Rom?nilor subjugaţi din monarhia habsburgică care va reprezenta de comun acord cu guvernul Rom?niei cauza naţională.
* 26 ianuarie. Căderea frontului din răsărit şi lipsa de sprijin datorită evenimentelor din Rusia duce la demisia guvernului I.I.C. Brătianu-Take Ionescu.
* 28 ianuarie. Izolată şi lipsită de sprijin Rom?nia cere pace Puterilor Centrale.
* 29 ianuarie. Se formează un guvern condus de generalul Averescu.
* 11 februarie. Plenipotenţiarii guvernului german ?naintează guvernului rom?n trei condiţii umilitoare pentru ?ncheierea păcii: cedarea Dobrogei, importante rectificări de frontieră ?n zona muntoasă la graniţa cu Ungaria şi mari concesiuni economice.  Ziarul ?Adevărul? scrie la 4 martie: ?S-a ascultat sfatul contelui Tisza, reacţionarul ?ncoronat, apărătorul feudalismului impilator de naţionalităţi??.
* 5 martie. La Iaşi se formează un nou guvern condus de un filogerman ? Al. Marghiloman, care semnează la Buftea Tratatul preliminar de pace cu puterile Centrale pe baza căruia ?ncep la 9 martie la Bucureşti tratativele de pace.
* 6 martie. ?n ziarul ?Rom?nia nouă?, organ al Comitetului Naţional al rom?nilor emigraţi din Austro-Ungaria se scrie: ??n Parlamentul de la Viena s-a adus ?n discuţii şi chestiunea păcii cu Rom?nia. Socialiştii austrieci s-au ridicat cu hotăr?re ?mpotriva umilirii Rom?niei. Mai ales deputatul Seitz a ţinut o vorbire ?nverşunată ?mpotriva politicii de anexiune pe care o face Germania şi la care vrea să ajungă şi Austria.?
* 26-28 martie. Se desfăşoară la Roma Congresul naţionalităţilor asuprite din monarhia austro-ungară care votează o moţiune cer?nd recunoaşterea dreptului fiecărei naţiuni de a se constitui ?n stat naţional sau de a se uni cu statul său naţional dacă există. Prizonierii rom?ni din Italia se constituie ?n legiuni de voluntari şi ?n vara anului 1918 luptă pe frontul italian.
* 17 aprilie. Se constituie la Paris un Comitet Naţional al rom?nilor din teritoriile stăp?nite de imperiul habsburgic, sub preşedinţia lui Traian Vuia, apoi a lui dr. Ion Cantacuzino.
* 22 aprilie. Are loc Congresul secţiei rom?ne a P.S.D. din Ungaria, la Budapesta, care adoptă o rezoluţie ?mpotriva caracterului imperialist a păcii pe care Puterile Centrale vor să o impună Rom?niei şi se pronunţă pentru respectarea drepturilor popoarelor la autodeterminare.
* 24 aprilie. Tratatul de pace de la Bucureşti dintre Rom?nia, Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia stipulează cedarea Dobrogei, 5600 kmp de-a lungul frontierei pe Carpaţi şi ?ncheierea unor ?nrobitoare tratate economice.
* 29 aprilie. ?Adevărul?, ziarul socialiştilor transilvăneni ia atitudine ?mpotriva păcii impuse Rom?niei de Puterile Centrale.
* 24 august. Emigraţia rom?nă din Franţa acţionează pentru unirea provinciilor rom?neşti din Austro-Ungaria cu Rom?nia. Deoarece comitetul de conducere a coloniei rom?neşti din Paris, din care au făcut parte de-a lungul anilor P. Brătăşanu, dr. C. Istrati, dr. N. Lupu, V. Dumitrescu-Brăila, D.Voinov, G. Aslan ş.a. şi Comitetul Naţional creat ?n aprilie 1918 nu pot cuprinde şi reprezenta interesele ?ntregii naţiuni rom?ne, după multe consfătuiri, la 24 august 1918 se ?nfiinţează un organ central de coordonare, Consiliul Naţional al Unităţii Rom?ne, av?nd ca preşedinte pe Take Ionescu, ca vicepreşedinţi pe dr. Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu şi Ioan Th. Florescu, iar ca membri pe Ion Cantacuzino, N. Titulescu, D. Drăghicescu, dr. Partenie Cosma, S. M?ndrescu, Thoma Ionescu, C. Mille, G.G. Mironescu, V. Stroescu, I. Ursu, G. Moroianu, Traian Vuia.
Se realizează astfel unitatea şi coordonarea rom?nilor din interior şi exterior, urmărind acelaşi scop. Ce este important este recunoaşterea Consiliului de guvernele puterilor aliate ca exponent al poporului rom?n.
* 16 septembrie. Ofensiva aliaţilor ?n Balcani din 12 septembrie sparge frontul bulgar la  Dobropolje şi Bulgaria semnează la Salonic capitularea.  
* 29 septembrie. Comitetul Executiv al Partidului Naţional Rom?n, ?ntrunit la Oradea, adoptă o declaraţie privind hotăr?rea naţiunii rom?ne din Transilvania de a-şi hotăr? singură viitorul. Se constituie un comitet de acţiune cu sediul la Arad.
* 3 octombrie. Carol I de Habsburg lansează manifestul ?Către popoarele mele credincioase? ?n care preconizează organizarea Austro-Ungariei ?ntr-o federaţie de şase state independente: austriac, ceh, ungar, iugoslav, polonez şi ucrainian. Transilvania răm?ne pe mai departe ?n componenţa Ungariei.
Corpul voluntarilor transilvăneni face ?n aceeaşi zi o declaraţie la manifestul ?mpăratului şi proclamă despărţirea ţinuturilor rom?neşti de Austro-Ungaria şi Unirea cu Rom?nia.
* 7 octombrie. ?Adevărul? ?n articolul ?Instruirea rom?nilor din Csepel? scrie: ?La ?ntrunirea de duminică din Csepel muncitorii s-au adunat ?ntr-un număr neobişnuit de mare şi au aşteptat cu nerăbdare referentul din Budapesta. Tovarăşul Tiron Albani, trimisul Comitetului Central Rom?n (al Secţiei rom?ne a P.S.D. din Ungaria) a vorbit despre viitorul poporului rom?n din Ungaria. A arătat ?n linii generale suferinţele ?ndurate de poporul rom?n, sub domnia clasei feudalo-şoviniste maghiare. A explicat noua acţiune ?ncepută de P.S.D. privitor la dezrobirea popoarelor asuprite din Ungaria.?
* 14-15 octombrie. Austro-Ungaria cere pace puterilor Antantei. ?n octombrie se creează statul cehilor şi slovacilor, iar ţinuturilor nord-estic al Iugoslaviei se despart de Austro-Ungaria. ?n noiembrie Polonia ?şi redob?ndeşte independenţa de stat şi sunt ?nlăturate monarhiile din Germania şi Austria, acestea proclam?ndu-se republici ca şi Ungaria.
* 18 octombrie. Crearea Consiliului Naţional Central din Transilvania. Din iniţiativa sindicaliştilor la Budapesta are loc o ?nt?lnire a Comitetului Executiv al Partidului Naţional Rom?n şi a fruntaşilor socialişti transilvăneni. Se propun, cu acest prilej, constituirea unui Consiliu Naţional Rom?n care să preia conducerea teritoriilor locuite de rom?ni. Ioan Flueraş relatează evenimentul: ??n ajunul revoluţiei (burghezo-democratice) din Ungaria şi anume la 16-29 octombrie conducătorii fracţiunii social-democrate rom?n aflaţi la Budapesta ne-am adresat către reprezentanţii P.N.R. cer?ndu-le o ?ntrevedere. Prima ?nt?lnire cu aceştia am avut-o la Cornul V?nătorilor. Din partea P.N.R. au participat Ştefan Cicio-Pop, Teodor Mihali, Vaida-Voievod, Aurel Vlad şi Aurel Lazăr. P.S.D. era reprezentat de mine şi de Ioan Mihuţ, muncitor blănar din Budapesta. Aici s-a hotăr?t ?nfiinţarea unui Consiliu Naţional al rom?nilor care să preia conducerea teritoriilor locuite de rom?ni şi să ?nceapă imediat tratativele cu guvernul oficial maghiar şi cu Consiliul Naţional Maghiar, ?nfiinţat de cur?nd, ?n scopul să preia puterea din m?na guvernului Tisza.
?n aceeaşi şedinţă s-a purces la constituirea Consiliului format din şase reprezentanţi ai P.N.R. şi şase ai fracţiunii social-democrate a rom?nilor din Ungaria?.
Consiliul Naţional Rom?n Central era format din Ion Flueraş, Iosif Jumanca, Tiron Albani, Ema Grapini, Iosif Renoiu, Bazil Surdu din partea P.S.D. şi Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Theodor Mihali, Şt. Cicio-Pop, Al. Vaida-Voievod şi Aurel Vlad din partea P.N.R.
* 20 octombrie. CNRC ?şi ?ncepe oficial activitatea la Arad. Componenţa se va ?ntregi cu reprezentanţi ai Consiliului militar central rom?n (forul conducător al Gărzilor naţionale rom?ne civile şi militare din Transilvania). Unele documente vor fi semnate de Marele Sfat al Naţiunii Rom?ne.
Sub preşedinţia lui Şt. Cicio-Pop CNRC ?şi creează mai multe secţii: organizatorică, juridică, culturală, economică, comerţ, relaţii externe etc.
* 18 octombrie. La Viena se creează Senatul central al ofiţerilor şi soldaţilor rom?ni din Austro-Ungaria, care conlucrează cu CNRC.
La Viena se concentrează 50.000 de soldaţi rom?ni, sub comanda lui Iuliu Maniu, care sunt puşi la dispoziţia CNRC.
* 24 octombrie. La Iaşi guvernul Marghiloman demisionează şi se formează un cabinet condus de generalul C. Coandă.
* 27 octombrie. Guvernul rom?n din Iaşi adresează trupelor de ocupaţie inamice un ultimatum, cer?ndu-le se părăsească teritoriul. ?n aceeaşi zi CNRC trimite guvernului şi Consiliului Naţional Ungar o notă ?n care cere predarea ?ntregii puteri ?n teritoriile locuite de rom?ni.
* Rom?nia remobilizează armata.
* 28 octombrie. Trupele franceze forţează Dunărea la Giurgiu. Armata germană comandată de Mackensen ?ncepe retragerea spre Transilvania.
* 29 octombrie. Armistiţiul de la Compi?gne pune capăt ostilităţilor primului război mondial.
* 31 octombrie. La Arad ?ncep tratative ?ntre delegaţia guvernului maghiar de sub preşedinţia liderului radical K?rolyi Mihaly, delegaţie condusă de ministrul naţionalităţilor dr. Oszk?r J?szi şi CNRC. Delegaţia maghiară obtuză ?n continuare la transformările istorice vine cu 11 puncte care viza menţinerea Transilvaniei ?n graniţele statului ungar.
* 5 noiembrie. CNRC dă publicităţii manifestul ?Către popoarele lumii? prin care se aduce la cunoştinţa opiniei publice mondiale dorinţa de unitate a rom?nilor.

Sursa: Informatia Aradului