La 7 decembrie 1961 se stingea la locuinţa sa din strada Narciselor Nr. 35 din Arad, eminentul pictor, grafician, pedagog, Florin Mureşianu.
S-a născut la Rodna Veche la 8 noiembrie, 1878, ?n casa ?nvăţătorului Silvestru Mureşianu, mama sa fiind Paraschiva, născută Filipoiu, a fost al doilea născut ?ntre cei 7 fraţi şi surori, 5 băieţi şi 2 fete. După şcoala primară, ?ncepută la Rodna, a urmat şcoala normală la Năsăud, timp ?n care talentul său la desen se face tot mai cunoscut. La absolvirea gimnaziului, cu o bursă din partea Comisiei administrative a fondurilor grănicereşti din Năsăud, ?ncep?nd cu septembrie, 1898, era ?nscris ca student la ,,Şcoala de Desen şi de Profesori de Desen? din Budapesta, Bd. Andrassy nr. 71. A fost al doilea rom?n ?nscris aici, primul fiind Octavian Smighelschi. ?n decursul anilor de studiu s-a simţit puternic legat de profesorul Szekely Bertalan, freschist de mare valoare, de Nadler Robert, profesor de desen tehnic, şi alţii. ?n ultimul său an de studiu, a apărut la Budapesta primul număr al importantei reviste culturale rom?neşti ?Luceafărul?, pentru care a realizat coperta şi c?teva desene. O călătorie de studiu la Veneţia ?n primăvara lui 1902 s-a adăugat frecventări expoziţiilor de artă din Budapesta, artistul nostru oferindu-şi un amplu şi util c?mp informaţional. La terminarea studiilor este incorporat militar la Cluj un an ?ntreg.
C?ţiva ani va colabora cu Octavian Srnighelschi la pictarea unor biserici dar va participa şi la viaţa culturală a localităţii natale. Abia ?n septembrie 1908 a fost numit la catedra de desen a unei şcoli medii din Trnava, (azi ?n Slovacia), unde s-a căsătorit ?n 1911 cu o văduvă cu 4 copii. A realizat ?n această perioadă multe desene, frontispicii, caricaturi,
pentru reviste rom?neşti ca ?Foaia interesantă?, ?Bob?rnaci?, ?Cos?nzeana?, ?Libertatea?.
La izbucnirea Primului Război Mondial este mobilizat ca ofiţer de glotaşi şi trimis pe frontul s?rbesc cu trupe rom?neşti ardelene. Ca urmare a slabei ?narmări, acestea au suferit pierderi grele; rănit la un picior de un glonţ rătăcit, la 7 decembrie 1914, a reuşit să se refacă parţial după o lungă şi dureroasă convalescenţă. Demobilizat abia la 14 noiembrie
1918, după o scurtă trecere prin Rodna, a revenit la post la Trnava, unde la aflat prăbuşirea monarhiei bicefale. La naţionalizarea şcolilor de către noile autorităţi cehoslovace, a fost demis cu ?ntregul corp profesoral. A trimis o cerere Consiliului dirigent din Sibiu, prin care solicita ?ncadrarea ?ntr-un post de profesor ?n Transilvania. Repartizat la Arad, a ajuns pe data de 26 decembrie, 1919, cu ?ntreaga familie şi copii, ?n 2 vagoane de tren.
La Arad a intrat ?n cea mai rodnică perioadă a vieţii sale, ?n care calităţile de plastician sunt conjugate cu cele de organizator didactic, pedagog, administrator şcolar. A continuat la Arad o serie de lucrări inspirate de poeziile lui Coşbuc, a realizat mai multe picturi şi acuarele după peisaje locale, a realizat serii ample de portrete ale cunoscuţilor, rudelor. Buna funcţionare a şcolii industriale ?Aurel Vlaicu? i-a cerut energie şi devoţiune. A fost secretar, a predat cu bune rezultate consemnate de atestări ministeriale, desenul tehnic, decorativ, geometric. Prezenţa sa ?n expoziţiile de artă este mereu de bună calitate, succese notabile ?nregistr?nd şi la Cluj şi la Timişoara. S-a pensionat ?n septembrie 1939, dar a fost chemat la catedră ?n vremea războiului, ?nlocuind pe cei plecaţi pe front.
S-a stins la 7 decembrie, 1961, cu sentimentul datoriei ?ndeplinite. Exigent cu sine, modest, a avut o mare contribuţie la formarea unor serii de absolvenţi ai liceului ?Aurel Vlaicu?, m?ndria Aradului.
La cei 45 de ani de la stingerea sa, numele i se cere amintit cu respect.
Prof. Dan Lăzărescu - membru fondator
Despărţăm?ntul ?Vasile Goldiş? - ASTRA Arad

Sursa: Informatia Aradului