Indiscutabil, de sărbători cheltuim. Bani, timp dar şi multă energie. Adrenalina creşte c?nd la ?Metro?, ?Selgros? sau ?Billa? i-ai luat coşul de sub nas celui care aşteaptă la fel de ?turbat? ca şi tine, sau c?nd ai reuşit să fentezi printr-o mişcare ?dibace? o coadă de cel puţin o sută de persoane. Ce să mai vorbim despre bradul achiziţionat pe ultimii metri, prin procedeul smulgerii din braţele unui pensionar nehotăr?t şi şocat de preţ, sub privirile complice ale ?traficantului de conifere.? Sunt activităţi care obosesc organismul, at?t fizic c?t şi, sau mai ales, ?pisihic?. Răsplata e pe măsură. ?n c?teva zile măn?nci, bei şi te distrezi c?t pentru un an, urm?nd apoi un fel de amorţire generală, care se ?ntinde cam p?nă după Bobotează şi Sf?ntul Ioan. E perioada de ?revenire?, c?nd şi ce ?mişcă? nu prea ?mişcă?. Adepţi ai acestei teorii, am dorit totuşi să verificăm dacă ea a rămas valabilă şi actuală, realiz?nd un scurt periplu prin c?teva puncte cheie ale europenei noastre urbe (expresie folosită ?n cinstea aşteptatei şi mult doritei noastre aderări la UE, re?ntoarcerii la marea familie europeană, bla-bla-bla şi bla-bla-bla, că nu am putut rezista tentaţiei şi semi-isteriei colective). Aşa că hai la gară, la autogară şi ?n cele două pieţe centrale, ?Mihai Viteazul? şi ?Catedralei?. La gară linişte şi calm. C?ţiva călători, un biciclist(?), doi c?ini comunitari surprinzător de plictisiţi (mahmuri?) şi trei ?pălmaşi? care plimbă cu delicateţe o sticlă de doi litri prin tradiţionalul procedeu ?din m?nă ?n m?nă?. Hai, sănătate şi ?La Mulţi Ani?! Singura zonă mai animată e ?n faţa edificiului, la microbuzele Timişoara-Arad-Oradea, concurenţa transportului pe şine. ?n ?autogara veche?, actuala ?Atlassib-Transdara? ne aşteptam să vedem mai multă animaţie, dar la peroane se află doar două autocare, goale, şi doi viitori călători. Şi noi care credeam că vom ?nt?lni aici o mare de oameni, agit?nd (obligatoriu) buletinele acum ?europene? ?n asaltul spre Europa, care acum e şi a noastră. Nu vedem nici boschetari, nici c?ini vagabonzi, e prea multă curăţenie şi ne simţim puţin mai ?n Europa. Şi puţin mai trişti? După forfota premergătoare revelionului, Piaţa ?Mihai Viteazul? e aproape pustie. V?nzători puţini, clienţi la fel de puţini, se schimbă două vorbe, se fac urări. Pe tarabe fructe, citrice, kiwi, banane sau mere, mai mult aşa pentru decor, singura zonă mai animată fiind cea de la murături. Ştiut fiind că la ?bolile? revelionului zeama de varză face adevărate minuni. Nici ?n Piaţa ?Catedralei? cumpărătorii nu se ?mbulzesc, doar soarele care străluceşte dezmorţind puţin atmosfera. C?teva urme de petarde, c?teva coji de portocală? ?n rest peisaj tipic, monotonia fiind ruptă doar de un ?comunitar? care ronţăie cu entuziasm o bucată de costiţă, ?cadou de aderare? de la măcelăria din apropiere. Cam acestea au fost primele impresii ale zilelor de ?dezmorţire? după ?bătăliile? sărbătorilor de iarnă. Nimic spectaculos, dealtfel nici nu ne aşteptam la aşa ceva, o atmosferă liniştită, pe care mulţi arădeni o preferă şi o savurează. Apropo, de c?nd nu aţi mai făcut o plimbare pe ?Corso?, sub soarele ?nceputului de an?

Sursa: Informatia Aradului