Ouăle roşii, caşul şi urda, drobul şi friptura de miel, precum şi cozonacul de Paşti sunt bucatele care nu trebuie să lipsească de pe masa de prânz în prima zi după Învierea Mântuitorului. Obiceiurile de Paşti sunt multe şi diferă de la o regiune la alta. Cert este că preparatele tot româneşti rămân şi sunt servite în fiecare familie de creştini, alături şi de un pahar fin de vin.
Ce spune legenda?
Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. Se spune că atunci când Iisus a fost bătut cu pietre, când acestea l-au atins, s-au  transformat în ouă roşii. Şi se mai spune că Sfânta Maria, venind să-şi vadă Fiul răstignit, a adus nişte ouă într-un coş, care s-au însângerat stând sub cruce. La noi, de Paşti, ouăle nu se vopsesc doar în roşu, ci şi în alte culori, realizând desene deosebit de inspirate şi frumos lucrate, în motive geometrice sau reprezentând plante, animale ori diferite simboluri.
Cât ne costă masa de Paşti?
Cum într-o familie modestă de patru persoane se înroşesc de regulă 20 de ouă, după un mic calcul ajungem la suma de 8 lei, numai ouăle. Vopseaua nu este foarte scumpă, ea nu depăşeşte un leu pliculeţul, suficient pentru zece ouă. Deci, am avea nevoie de două plicuri de vopsea, asta în cazul în care vom vopsi ouăle într-o singură culoare, adică 2 lei. La prepararea fripturii de miel suma alocată creşte semnificativ. Şi asta deoarece, numai kilogramul de miel este în jur de 12 lei, plus alte câteva ouă care le folosim pentru drob, câteva legături de pătrunjel, mărar, ceapă verde, ridichi, care toate pot însuma încă 30 de lei. Tragem linie şi socotim: aproximativ 70 de lei. Cozonacul, cel mai delicios desert din ziua de Paşti fie îl cumpărăm gata făcut, fie gospodinele îl prepară după bunul lor gust. Dacă optăm pentru prima variantă, preţul unui cozonac simplu este de 2 lei, umplut cu ciocolată, stafide sau rahat, poate ajunge la 5 lei bucata. În cazul în care îl pregătim acasă, cheltuiala este aproximativ la fel: căci adăugam un kg de făină, câteva ouă, cacao, cu toate ingredientele putem chiar depăşi 5 lei pentru o bucată de cozonac. Iar, după ce am pus pe hârtie toate cheltuielile, putem da un verdict: masa de Paşti ne poate goli buzunarele, mai ales dacă salariile noastre nu sunt tocmai satisfăcătoare. Avem astfel nevoie de un buget de aproximativ 200 de lei numai pentru prânzul din Duminica Paştelui. Unde să mai adăugăm cadourile Iepuraşului, la care din păcate tot noi cotizăm, alte artizanate, coşuri cu care să ne ornăm locuinţa…
Alte obiceiuri
Multe şi frumoase sunt obiceiurile de Paşti păstrate în România. Şi în săptămâna dinainte (Săptămâna Mare) în care am intrat deja, există obiceiuri statornicite de veacuri, transmise din generaţie în generaţie.
Joia Mare de pildă,  numită şi Joia Patimilor sau Joia Neagră, este ultima joi din Postul Paştelui. Conform tradiţiei, înroşirea ouălor de Paşti se face în Joia Mare, pentru că se spune că ouăle fierte şi vopsite în această zi se pot păstra pe tot parcursul anului, fără să se strice. Vinerea Mare este ultima vineri dinaintea Sărbătorii de Paşti (din Săptămâna Mare) şi se mai numeşte şi Vinerea Patimilor (ziua patimilor şi răstignirii lui Iisus) sau Vinerea Seacă (pentru că e zi de post negru pentru cei mai mulţi români, adică nu mănâncă şi nu beau nimic toată ziua). Conform tradiţiei, Vinerea Mare este ziua scăldatului: se crede că cel care se cufundă de trei ori in apă rece în Vinerea Seacă, va fi sănătos tot anul.
Se spune totodată că dacă plouă în Vinerea Seacă anul va fi bogat, cu recolte îndestulătoare,  iar dacă nu plouă, anul va fi secetos, neroditor.
În prima zi de Paşti există obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru această aleasă sărbătoare, dar şi pentru că ea semnifică primenirea trupului şi a sufletului.
Masa din prima zi de Paşti este un prilej de reunire a familiei, decurgând după un adevărat ritual. În a doua zi de Paşti s-a mai păstrat obiceiul udatului, având semnificaţia unui act de purificare.  De obicei, feciorii stropesc cu apă sau cu parfum  persoanele ieşite în cale, în special fetele.
***
În fiecare primăvară, se reaprinde în sufletul nostru flacăra speranţei şi încrederii în Învierea din veac, aşa cum natura reînvie an de an, mai gingaşă cu fiecare ghiocel, mai caldă cu fiecare mâţişor, mai plină de taine cu fiecare mugur şi fiecare frunză…Sărbători Fericite!

Sursa: Informatia Aradului