Despre actuala sesiune parlamentară, derulată pe fondul unor nesfârşite scandaluri politice, dar şi despre situaţia delicată în care se află PNL-ul şi guvernul Tăriceanu, am stat de vorbă zilele trecute cu deputatul Titu Gheorghiof, cel mai longeviv deputat arădean.

- D-le deputat suntem aproape de finalul sesiunii parlamentare, una dintre cele mai agitate sesiuni din ultimii ani. Cum aţi caracteriza această sesiune şi cum anume au influenţat scandalurile de pe scena politică activitatea Parlamentului?
- Practic, activitatea Parlamentului, într-un fel, face jocul scenei politice. Poate numai cei neavizaţi nu ştiu că lupta politică adevărată se dă în Parlament. Grupurile partidelor care au câştigat în alegeri sau chiar dacă nu au câştigat şi sunt în opoziţie fac jocurile politice. Ei, pornind de la această realitate aţi văzut şi dumneavoastră cât de intensă a fost viaţa politică în sesiunea februarie - iunie. Dacă ar fi să o compar cu ceva, cred că aş compara-o cu previziunile pentru această vară: foarte fierbinte şi agitată
- În ce măsură va resimţi cetăţeanul şi ţara, în ansamblul ei, această perioadă tulbure?
- Nu este vorba neapărat doar despre turbulenţe, ci despre o luptă politică care se duce în toate democraţiile. Depinde numai cu ce mijloace şi în ce mod îţi exprimi voinţa politică. La noi s-a ajuns cam jos din punct de vedere al vocabularului folosit în lupta politică. Este un vocabular care ţine mai mult de suburban, de multe ori. Este agitaţie în Parlament şi nu numai. Cât priveşte celălalt palier, al vieţii economice româneşti, după cum vedeţi leul a ieşit întărit. Economia merge bine. Dacă observaţi, în România sunt foarte multe investiţii, toţi investitorii pariază pe leu. Aşa se explică şi creşterea leului în putere faţă de principalele valute mondiale, euro şi dolarul, pentru că este mai bine să pariezi pe leu şi să faci depozitele mari în România, datorită şi dobânzii dar şi a faptului că România se mişcă. În ceea ce priveşte viaţa socială, vrem-nu vrem, trebuie să recunoaştem că nici ea nu a avut o scădere. Din contră, cred că este un lucru benefic pentru viaţa socială, şi mă refer aici la activităţile care se derulează în teritoriu, comunele noastre au început să primească fonduri. Primarii noştri, chiar dacă nu sunt de la Putere, în această perioadă puterea de guvernare fiind a PNL-ului, primesc fonduri. Pot să vă dau ca exemplu finanţările obţinute miercuri pentru reabilitări şi construcţii de şcoli şi grădiniţe şi care nu vizează doar localităţi unde primarii sunt liberali. Spre exemplu, este vorba de Vinga, Chişineu Criş, Bârsa. Deci nici din acest punct de vedere nu este o discriminare între primarii de la Putere şi cei ai Opoziţiei pentru că sunt vizate comunele şi satele româneşti care trebuie să crească. Este totuşi adevărat că viaţa politică şi modul în care politicienii înţeleg să-şi ducă lupta lor a înregistrat o scădere în calitate. Eu sunt în Parlament de trei legislaturi şi din acest punct de vedere, legislatura trecută parcă nu a fost atât de bulversată şi nu s-au folosit cuvinte atât de suburbane, aşa cum s-au folosit în această legislatură.
- Fiindcă aţi pomenit de Putere şi de Opoziţie, haideţi să încercăm să lămurim cine mai este la Putere şi cine este în Opoziţie în România zilelor noastre.
- Vă daţi seama că într-o ţară în care există creştere economică, într-o ţară în care investitorii vin şi fac investiţii mari, într-o ţară în care urmează să fie disponibilizate fonduri uriaşe din partea Uniunii Europene, toţi am vrea să fim la Putere. Asta este mentalitatea noastră, fie că ne place sau nu ne place, fie că vrem sau nu să recunoaştem. Dar strigăm pe toate drumurile că nu suntem la putere. E absurd să faci o pledoarie de genul acesta, că nu sunt la putere, în condiţiile în care dacă urmărim modul în care se derulează procesul de guvernare, vedem că în toate judeţele instituţiile deconcentrate, care în fapt sunt prelungirea Guvernului în teritoriu, sunt conduse de multe ori de persoane care nu fac parte din partidul care deţine guvernarea. Nu ştiu cum se împacă mentalitatea lor, doctrina partidului din care au făcut parte cu obligaţiile profesionale care vizează în fapt implementarea politicii şi programelor actualului Guvern. Cred că e un joc duplicitar în care se spune că noi putem fi şi membri ai unui partid, dar şi putem să ducem o politică a unui alt partid.
- Referitor la politica de guvernare, în această săptămână liderul PSD Mircea Geoană a declarat că formaţiunea sa nu va mai susţine nici o lege promovată de actualul Guvern, cu excepţia celor cerute de Uniunea Europeană. În aceste condiţii, cum va mai putea Cabinetul Tăriceanu să-şi pună în aplicare programul de guvernare?
- Eu sunt convins că PNL va duce acest program la capăt. PNL-ul e conştient că de vreme ce ai o creştere economică nu poţi să nu te gândeşti şi la o protecţie socială. E absurd să nu credem acest lucru, mai ales la început de secol XXI, când de fapt liberalismul nu este o doctrină care se axează strict pe creşteri şi care să nege protecţia socială. Liberalismul trebuie privit şi sub aspectul unei doctrine liberal-sociale care să aibă în vedere şi populaţia care are nevoie de ajutor. Pentru că noi, liberalii, spunem că trebuie şi asta vrem să creăm, acea clasă de mijloc în România. Nu poţi să creezi o clasă de mijloc dacă nu vii cu măsuri de protecţie socială care să ridice şi să creeze în fapt această clasă de mijloc. Sigur, PSD-ul, dar nu numai ei ci şi ceilalţi care se revendică sau s-au revendicat într-un fel social democraţi, democraţi, şi mai nou populari, vin cu tot felul de iniţiative legislative susţinute în Parlament, cum e cea înaintată de PSD, dar susţinută tacit şi de PD, de majorare a pensiilor cu 50%. Fără să gândească în mod raţional, vor să amaneteze bugetul României pe vreo 30 de ani. Pentru că este foarte greu să asiguri în fiecare an peste 3 miliarde de euro doar pe problematica unei protecţii sociale pe care o are în vizor PSD-ul. Eu m-am întrebat, în 4 ani de zile cât au fost la guvernare, de ce nu au venit cu această măsură, cu acest proiect de lege de protecţie socială, de ce vin acum?

Sursa: Informatia Aradului