Se vorbeşte mult în ultimele zile despre reducerea  poluării, specialiştii spunând că fiecare dintre noi putem contribui la acest fapt. Ei ne recomandă ca  prin gesturi simple precum a nu lăsa televizorul deschis când nu vizionăm ceva, sau să nu lăsăm lumina aprinsă când nu suntem în cameră, să nu aruncăm la întâmplare pet-uri sau alte resturi, să nu risipim apa să ne aducem şi noi aportul la realizarea acestui obiectiv. Am întrebat ieri câţiva arădeni dacă dumnealor sunt dispuşi sau în ce măsură respectă aceste sugestii.

Ana Silvăşan, pensionară: „E o chestiune de educaţie, în primul rând şi în al doilea rând de posibilităţi. Firesc că în contextul scumpirilor repetate la care suntem supuşi, nu ne putem permite să lăsăm lumina aprinsă sau să folosim apă cu nemiluita. Pe de altă parte, după cum spuneam, mai ales cu aruncarea gunoiului la întâmplare e o problemă ce ţine de educaţie, din familie, de la şcoală, de la societate în general.”
Ioan Revenţa, pensionar: „Eu cred că 90% dintre noi facem economie la curent şi apă. Însă e o chestiune ce ţine de educaţie. De mici copiii trebuie educaţi cu astfel de principii care li se vor sădi în subconştient pe parcursul anilor. Desigur însă că educaţia părinţilor fără cea din şcoală nu are valoare. Împreună şcoala şi familie trebuie să-şi dea mâna pentru a lucra la educaţia copilului, a viitorului adult.”
Ioan Szabo, pensionar: „La pensiile noastre, nu cred că se poate pune problema risipei. Atunci când e vorba despre cei care  îşi permit şi nu ţin cont de asemenea principii, cred că se pune problema de grandomanie, de ignoranţă, de risipă.”
Carol Nemeti, pensionar: „Problema se pune în primul rând la cei care nu catadicsesc să se deplaseze până la coşul de gunoi să arunce restul de la un ambalaj sau chiştocul de ţigară. Ţine de educaţie, iar fără educaţie nu se poate face nimic. Iar aici se pune problema de cum e crescut copilul în familie, cum este educat la grădiniţă şi apoi în primele clase. Până atunci se sedimentează asemenea principii. După aceea ele se vor dezvolta însă baza … la cei mici se face”.
Tudor Ţanţ, inginer: „ Nu lăsăm becurile şi televizoarele aprinse. Firesc că nu ne batem joc, însă pe de altă parte, eu cred că se pune problema de educaţie. Consider că pentru mulţi dintre noi, ideea de protecţie a mediului este o noţiune abstractă. Iar dacă vorbim de specialişti, atunci ei trebuie să demonstreze că sunt cu adevărat nişte specialişti şi se ocupă de educaţia populaţiei. Desigur că totul pleacă de la familie şi şcoală, însă de aceea avem specialişti, oameni care se presupune că ştiu mult mai bine ceea ce înseamnă aceste gesturi care nouă ni se par minore, şi care ar trebui să susţină mult mai multe acţiuni de informare a populaţiei cu privire la protecţia mediului”.
Florica Ardelean, jurist, pensionară: „Eu niciodată nu plec din cameră lăsând televizorul deschis. Nu se ştie niciodată când se poate întâmpla ceva, vine o furtună sau mai ştiu eu ce. Pe de altă parte e vorba de bani aruncaţi pe fereastră”.

Sursa: Informatia Aradului