Fiecare simpozion, fiecare sesiune de comunicări ştiinţifice sau, în termeni mai noi, conferinţă ştiinţifică îşi propune un scop tematic bine precizat, o pledoarie pentru o idee majoră în sfera domeniului ştiinţific fixat şi abordat.
Am participat la o asemenea conferinţă ştiinţifică, organizată de Primăria municipiului şi Consiliul local Arad în cadrul „Zilele Aradului“, pe o temă generoasă şi mereu actuală cum este „Istoria oraşului Arad de-a lungul veacurilor.“ Evident, o asemenea temă complexă, de mare responsabilitate ştiinţifică şi probitate academică, nu se putea epuiza într-un număr de şapte comunicări ştiinţifice, fiecare de câte 20 de minute, şi nici concluziile nu pot avea un caracter definitiv, chiar dacă coordonatorul şi moderatorul, conf. univ. dr Corneliu Pădurean, a încercat să le contureze şi dimensioneze. Este vorba de rescrierea şi publicarea unei noi istorii a municipiului şi judeţului Arad. Considerăm că este prematur, după 29 de ani de la publicarea primei istorii a judeţului şi municipiului Arad, şi după numai 8 ani de la cea de-a doua ediţie, postdecembristă, revizuită şi adăugită, să purcedem la rescrierea unei noi istorii a municipiului şi judeţului Arad. În 8 ani, ce s-a putut schimba în istoria Aradului?
Deşi sunt profesor de limba şi literatura română, ziarist şi autor a numeroase cărţi despre cultura, arta şi spiritualitatea arădeană nu mi-au fost străine nici preocupările de istorie locală, inclusiv istoria recentă a Aradului (am publicat două cărţi despre Revoluţia din decembrie ’89 de la Arad). Este binecunoscut că de multe decenii, istoriografia arădeană a pus mereu accent pe continuitate. A făcut-o cu deplină îndreptăţire ştiinţifică şi, în acelaşi timp, cu sentimentul că răspunde unei necesităţi obiective, lucide, într-o regiune de pe frontiera de vest a ţării în care elementul majoritar românesc este copleşitor de mare (şi puternic) în raport cu cele 8 – 10 procente cât reprezintă minoritatea maghiară, căreia , în prezent, i se acordă un spaţiu exagerat de mare în raport cu istoria românilor arădeni.
Revenind de la concluziile conferenţialului  Corneliu Pădureanu, la comunicările din cadrul simpozionului de la Palatul Administrativ, am reţinut, pentru conţinutul lor bogat în informaţii, comunicările ştiinţificee pe teme de istorie locală, prezentate de dr. Ioan Bolovan (Cluj – Napoca), dr. Lucian Giura (Sibiu), de istoricii şi cercetătorii arădeni drd. Doru Sinaci, drd. Eugen Ghiţă, dr. Emil Arbonie, Eugeniu Criste, dr. Bogdan Ivaşcu şi, evident, de moderatorul şi coordonatorul simpozionului, dr. Cornelui Pădurean, care, împreună cu cercetătorul Ioan Popovici, au prezentat o comunicare plină de „pitoresc“ despre „Vizita la Arad a regelui Carol al II – lea din anul 1931“, enumerând, printre altele, mărcile de băuturi fine şi de ţigări şi trabucurile oferite de municipalitate la banchetul oficial de la Palatul Cultural, la care au participat, dacă am reţinut bine, 370 de persoane!
Conferinţa ştiinţifică s-a încheiat cu o şedinţă de constituire a „Asociaţiei „Ştefan Cicio – Pop“ pentru studierea, cunoaşterea şi răspândirea istoriei oraşului Arad“ şi cu două lansări de carte, la care ne vom referi într-un articol viitor.

Sursa: Informatia Aradului