Din „lojele“ adânci ale memoriei, unde se află sedimentate lecturi esenţiale ale tinereţii şi studenţiei, nu mi-au dispărut nici până astăzi eseurile lui Paul Valéry, care mă fascinau cu imaginea lui Homo europaeus, sugerându-mi, într-o perioadă când nu puteai ieşi peste hotare, că omul Europei nu se defineşte prin rasă, nici prin limbă, nici prin obiceiuri, ci prin dorinţe şi amplitudinea voinţei!
Această cugetare, cu valoare de maximă, mi s-a reaprins în minte sâmbătă seara, la inaugurarea celei de-a XIII-a ediţii a Festivalului de Teatru Clasic, când am urmărit, în sala mare a Teatrului arădean, spectacolul magnific cu mitul lui Don Quijote de Cervantes, într-o admirabilă lectură românească datorată actorului şi regizorului Dan Puric. Spectacolul Teatrului Naţional din Bucureşti, cu nemuritorul mit a lui Don Quijote, mit ce cutreieră prin întreaga Europă de patru sute de ani, ne-a făcut să ne simţim pentru câteva ore o adevărată Capitală culturală a Europei, chiar dacă ştim că Aradul nu va primi poate niciodată această onoare, în mod oficial, cum a avut norocul să primească Sibiul în acest an!
Exegeţii lui Cervantes spun că nu există nici un alt erou în întreaga literatură universală care să fi fost mai nedreptăţit de neînţelegerea marelui public ca Don Quijote. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat însă sâmbătă seara la Arad, cu spectacolul remarcabil al regizorului şi actorului Dan Puric, întrucât toţi cei peste 500 de iubitori ai teatrului din oraşul nostru au rămas cu adevărat vrăjiţi de acest spectacol. Arădenii au fost captivaţi, de la ridicarea cortinei şi până în final, de povestea lui Carvantes prezentată de colectivul artistic al Naţionalului din Bucureşti, prin arta pantomimei şi dansului, susţinute prin muzică şi tăcere, prin jocul de lumini şi jocul culorilor, prin proiecţiile sugestive de pe fundalul scenei, toate într-o unitate şi modernitate contemporană. Protagonistul spectacolului, actorul şi regizorul Dan Puric, prin arta sa inconfundabilă, ne-a redat „măreţele“ isprăvi ale lui Don Quijote – cum le vede eroul în delir – şi în acelaşi timp ridicolul său, care se datoresc în principal neadecvării faptei la necesitate, a intenţiei la posibilităţile reale, a idealului la circumstanţele materiale concrete, oferind spectatorilor arădeni unul dintre cele mai splendide exemplare de umanitate.
Felicităm regizorul şi actorul Dan Puric (în rolul lui Don Quijote), pe scutierul Sancho Panza (Constantin Dinulescu) şi pe toţi protagoniştii spectacolului, în număr de 25, în frunte cu actorii Carmen Ionescu, Ileana Oltean, Violeta Totir, Silviu Oltean, Mircea Cristescu şi alţii. De asemenea exprimăm toate consideraţiile pentru Doina Levinţa (realizatoarea costumelor), coregrafia semnată de Zvetlana Zotina, numerele de step pregătite de Dan Puric şi Gabriel Blodoi şi dansurile pregătite de Costică Bălărău.
Prin acest spectacol, răsplătit cu foarte multe aplauze şi cu flori, am trăit sâmbătă seara, în spiritul lui Homo europaeus, sentimentul că prin Teatrul oraşului nostru, Aradul a devenit, pentru o seară, Capitala Culturală a Europei „traversând cu lejeritate barierele de cultură şi mentalitate” – cum a dorit Dan Puric! Încă o dată felicitări!

Sursa: Informatia Aradului