Toată lumea, politicieni şi cetăţeni de rând, pare a fi de acord că o reformă a actualei clase politice este absolut necesară. Este necesară deoarece avem nevoie de reprezentanţi despre care să ştim sigur că, odată ajunşi la conducerea ţării, îşi vor respecta promisiunile din campania electorală şi care să fie capabili să asigure României locul pe care aceasta îl merită în cadrul Uniunii Europene. Iar introducerea votului uninominal a reprezentat principalul subiect de discuţie pe această temă, fie că ne referim la declaraţiile oamenilor politici fie la cele ale formatorilor de opinie. Din păcate, votul uninominal a rămas doar un subiect de dezbatere, progresul în ceea ce priveşte paşii concreţi pentru adoptarea sa fiind nul. Ultima luna a adus însă o schimbare în această privinţă, principalii actori politici fiind, cel puţin aparent, hotărâţi să ofere cetăţenilor votul uninominal.
Totul pare a fi însă doar un nou episod din nesfârşita luptă politică pentru procente electorale. Lucrul este cu atât mai evident cu cât, deşi până nu de mult partidele importante păruseră a se pune de acord asupra unei forme a votului uninominal în cadrul Comisie de cod electoral, ultimele zile au adus mai multe surprize neplăcute. După ce, prin declaraţiile publice din acest an şi, mai ales, prin anunţul cu privire la convocarea referendumului pentru aprobarea introducerii votului uninominal, Preşedintele Traian Băsescu a încercat să îşi dovedească angajamentul pentru proiect, acum pare că singurul scop al Şefului Statului este să facă campanie pentru Partidul Democrat, chiar cu riscul înmormântării proiectului votului uninominal.
Aceasta este singura explicaţie pentru anunţul convocării referendumului în condiţiile în care procedura legislativă a adoptării noului cod electoral era aproape încheiată. Dacă proiectul şi-ar fi urmat calea parlamentară, Şeful Statului nu ar mai fi putut să apară drept singurul sunţinător al votului uninominal. Iar anunţul pentru convocarea referendumului ar putea avea chiar efectul contrar şi anume, îngroparea proiectului. Chiar dacă, la nivel declarativ, oamenii susţin introducerea votului uninominal, ei nu cunosc însă detaliile referitoare la acesta, lucru ce ar putea determina o prezenţă scăzută la vot. Oricum, chiar şi experienţa referendumului privind demiterea Preşedintelui a beneficiat de o participare la vot foarte scăzută, deci cu atât mai mult este posibil ca o temă de interes mai redus să nu atragă oamenii la vot. Iar dacă nu este validat prin referendum de către populaţie, atunci votul uninominal cu siguranţă nu va mai fi susţinut nici de clasa politică. Probabil că aceasta este şi intenţia reală a lui Traian Băsescu, dacă privim luările sale de poziţie împotriva votului uninominal de până nu de mult. Mai ales că, dacă până mai ieri, PD susţinea din toate puterile proiectul Pro Democraţia şi acuza PSD că împiedică adoptarea votului uninominal prin susţinerea propriului proiect, după ce social-democraţii s-au arătat dispuşi la un compromis, fapt ce a deblocat discuţiile din Comisia de cod electoral, PD şi Traian Băsescu s-au răzgândit brusc şi acum susţin proiectul prezentat iniţial de PSD.
În ceea ce priveşte PNL, este evidentă dorinţa de a nu permite confiscarea temei votului uninominal de către Traian Băsescu. Nici de data aceasta nu se poate vorbi despre o dorinţă reală de reformă a clasei politice pentru că anunţata asumare a răspunderii guvernului pentru votul uninominal a fost mereu un instrument aflat la îndemâna liberalilor. Dacă chiar ar fi dorit să promoveze un astfel de proiect Guvernul şi-ar fi putut asuma de atâtea ori răspunderea.
Mai mult, această bătălie dintre palate are şi un efect deosebit de negativ asupra imaginii Parlamentului. Forul legislativ este practic ocolit în ambele variante, fie că este vorba despre referendum sau de asumarea răspunderii guvernului, lucru ce este echivalent cu o întărire a rolului executivului în faţa legislativului prin scurtcircuitarea nepermisă a procesului normal de adoptare a unei legi.
În acest mod, dintr-un instrument pentru o atât de necesară reformă a clasei politice româneşti, votul uninominal a fost transformat într-un instrument de luptă politică între Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu, interesele lor electorale prelevând în faţa intereselor cetăţenilor.

Sursa: Informatia Aradului