Am trecut din nou cu bine peste starea de lehamite pe care ne-o provoacă orice campanie electorală. Am retrăit momentele în care aleşii neamului îşi leapădă carapacea imunităţii parlamentare şi pleacă în lanul electoral la secerat de voturi. –“Alte măşti, aceeaşi scenă”- vorba poetului nepereche.
În maniera cu care deja ne-am obişnuit, contradictoralitatea dialogului de principii şi idei politice a fost repede şi în totalitate înlocuită cu metoda împroşcatului cu noroi în candidatul advers. Discreditarea şi compromiterea pe orice cale şi urzitănd de cele mai parşive părghii a imaginii celorlalţi, a devenit leit- motivul dezbaterilor politice în originala democraţie dîmboviţeană. La o naţiune injectată cu telenovele şi scandaluri conjugale, în care fierbe săngele latin dornic de senzaţional, modelul spălării rufelor murdare în public, pe micile ecrane şi în presă, este reţeta succesului şi în plan electoral.
Nici nu ne mai miră că ciclic, este scos de la naftalina istoriei căte un “Gigi” însoţit de o plebe de aplaudaci, care consolidăndu şi elucubraţiile stupide pe sentimentul profund religios al poporului romăn, emite pretenţii la funcţia supremă în stat, ba mai mult este chiar convins că o merită.
Din nefericire, adevăraţii oameni politici ai neamului, au fost înlocuiţi treptat cu indivizi îmbogăţiţi miraculos peste noapte care paradoxal pot îmbrăca aproape simultan atăt roba academică căt şi zeghea puşcăriei sau cămaşa de forţă a unui ospiciu . Este păcat că după aproape două decenii de libertate clasa politică autohtonă nu a reuşit să copieze mare lucru nici din sobrietatea şi decenţa politicianului englez, nici din rigurozitatea şi consecvenţa celui german, nici din eleganţa şi rafinamentul celui francez. Am preferat să construim prototipul candidatului mioritic care a învăţat doar săritura de la tribuna parlamentului direct cu colţii în beregata adversarului politic. Este cu atăt mai trist cu căt această metodă a fost brevetată de către “ dirigintele “ de la “catedra” Cotrocenilor. Acum cănd candidaţii de ieri au devenit aleşii de astăzi ai fotolilor de europarlamentar, în timp ce şi pregătesc bocceluţa şi îşi cumpără bilet via Strassbourg, este timpul să le amintim un moment plin de semnificaţii profunde. Filele istoriei povestesc că un ţăran romăn Badea Cărţan intr un moment al vieţii şi a pus straiele de sărbătoare şi a bătut cu opincile colbul drumului ca să calce pe ţărăna cetăţii eterne. Înmărmurit în contemplarea monumentului construit de împăratul Traian în memoria războaielor daco romane, nici măcar n a observat în jurul lui exclamaţiile admirative ale trecătorilor: “Priviti un dac s-a coborat de pe columnă!”. Aceasta este imagine ape care dumneavoastră aveţi datoria morală să o reconstruiţi îm conştiinţa europenilor, spălănd astfel ruşinea şi ocara pe care toţi “Mailaţii” au aruncat o pe obrazul poporului romăn.
Ar fi un gest de naivitate să credeţi că puteţi influenţa în mod covărşitor deciziile din parlamentul european. Păinea şi cuţitul se află la cei mari, iar noi trebuie să ne mulţumim deocamdată doar cu fărămiturile care cad de pe mesele lor.
Purtaţi-vă cu demnitate şi onoare şi veţi constata că europenii civilizaţi îşi vor reaminti repede de  Enescu, Eminescu, Brăncuşi sau Cioran .
Dacă veţi reuşi acest lucru înseamnă că v aţi indeplinit misiunea şi patria vă va fi recunoscătoare. Dacă nu, vina este din nou a noastră, a celor mulţi pentru că am votat din nou prost şi degeaba. Oare a câta oară?

Sursa: Informatia Aradului