Arădenii nu s-au înghesuit ieri să voteze candidaţii pentru europarlamentare, dar nici votul uninominal. Prezenţa slabă la vot s-a datorat atât lipsei de interes faţă de promovarea alegerilor în mass-media, cât şi indiferenţei arădenilor faţă de actuala clasă politică.
Chiar dacă unii politicieni s-au implicat serios în alegerile de duminică, exemplu fiind d-na Lia Ardelean - deputat PC, Gheorghe Ghilinţă - preşedinte al Organizaţiei Municipale a PC, Dorel Căprar - preşedinte al Organizaţiei Municipale PSD, Marian Melinte - vicepreşedinte, Cristian Stragea - preşedinte al PNL şi Tiberiu Dekany, preşedinte pe municipiu al PNL, pe alţii nu i-am văzut interesaţi mai deloc.  
Biroul Electoral Central a anunţat că participarea la referendum până la ora 11,00 a fost de 5,43%, dintre care 4,56% în mediul urban şi 6,63% în mediul rural. Pe primul loc s-a situat Tulcea, cu 8,01%, urmată de Vaslui (7,57%), Teleorman (7,42%), Covasna (7,38%) şi Botoşani (7,20%). Pe ultimul loc au fost bucureştenii, care au votat în proporţie de 4,11%, respectiv jud. Ilfov, cu 4,15%.
BEC a anunţat că, până la ora 10.00, s-au prezentat 3,79 % dintre cetăţenii cu drept de vot care şi-au prezentat opţiunile pentru alegerile europarlamentare, 3, 13% din mediul urban şi 4,72% în mediul rural.
În jurul orei 8,15, la secţiile de votare din cartierul Micălaca se înregistra o prezenţă a alegătorilor sub media obişnuită. Conform unor estimări, la ora respectivă procentajul de participare era de 1,5% la alegerile europarlamentare şi 1% la referendum. Estimările au fost făcute în urma monitorizării a 14 secţii de votare reprezentative din municipiu.
* Conform datelor transmise de către reprezentantul PRM Arad la secţia de votare de la Academia di Roma, până la ora 14,00 au votat 145 de români pentru alegerile europarlamentare.
* La secţia de votare nr. 12 din Arad, o doamnă a solicitat urna mobilă pentru soţul dânsei, care este handicapat, dar a fost refuzată. Preşedintele secţiei de votare a declarat că nu a trimis urna deoarece doamna trebuia să prezinte o cerere scrisă de către soţ şi să prezinte un document care să ateste că soţul este handicapat, lucru care nu s-a întâmplat.
La secţia de votare nr. 53 până la orele 13,30 nu s-au înregistrat nici un fel de probleme. „Până în momentul de faţă nu au fost nici un fel de probleme. Votul a decurs fără incidente. Totul este OK”, ne-a declarat vicepreşedintele secţiei Mihael Foşlea.
Europarlamentare
Participarea la alegerile europarlamentare a fost de 11,67% până la ora 13, dintre care 13,84% dintre votanţii din  mediul rural si 10,11% din cel urban.
Cei mai mulţi alegatori s-au prezentat în judeţele Harghita (17,83%), Covasna (15,42%), Vaslui (15,16%) şi Salaj (14,67%), în timp ce alegătorii din Bucureşti erau pe ultimul loc din punctul de vedere al participării la vot (9,12%). Rezultate slabe au fost înregistrate şi în judeţele Timiş (9,42%), Ilfov (9,57%) şi Prahova (9,86%). Potrivit datelor anunţate anterior, până la ora 10.00, prezenţa la alegerile pentru Parlamentul European a fost de 3,79 %, din care  3, 13% în mediul urban şi 4,72% în mediul rural.
24 de judeţe au avut participări peste media naţională. Participarea la votul pentru referendum a fost de 12,88%, potrivit datelor oficiale centralizate pana la ora 14. În oraşe s-a votat în proporţie de 10,95%, iar în mediul rural s-au prezentat la vot 15, 54% dintre alegatori. La referendumul din mai prezenţa la urne a fost de 18, 84 procente, la aceeaşi ora. Bucureştiul a păstrat în continuare ultimul loc cu 9,79%, iar în topul clasamentului s-a menţinut judeţele Vaslui şi Vrancea cu 17,68 şi respectiv 16,77%. Participarea la alegerile europarlamentare a fost de 11,67% până la ora 13, dintre care 13,84% dintre votanţii din  mediul rural si 10,11% din cel urban.
Lia Ardelean: Referendumul -
o brambureală
Deputatul PC Lia Aradelean ne-a declarat că a votat pentru europarlamentari care să fie aproape de oameni. Pentru a ne reprezenta în Europa trebuie să cunoască realitatea din România. Despre referendum pot să vă spun că este o acţiune inutilă. Legea votului uninominal există în acest moment, iar ceea ce se face acum este doar o cheltuială în plus şi nu a făcut decât să creeze o brambureală în secţiile de votare”.   
Gheorghe Ghilinţă: Un hibrid de uninominal
Gheorghe Ghilinţă, preşedinte al Organizaţiei Municipale PC Arad: „Lumea ar trebui să participe într-un număr mult mai mare la europarlamentare, deoarece acolo vom trimite pe cei care ne vor reprezenta în Europa. În ceea ce priveşte referendumul, se vede că scandalul dintre palate probabil că vom asista la un hibrid de vot nominal, ceva între ceea ce a propus preşedintele Băsescu şi Guvernul. În mod cert cred că toţi cetăţenii îşi doresc să-şi aleagă parlamentarii cu vot uninominal”    
Liderii Organizaţiei Municipale a PSD Arad şi eurocandidatul Teodoray Hotăran au votat astăzi, la orele prânzului, în secţiile de votare pe ale căror Liste electorale pertmanente se regăsesc. Vicepreşedintele PSD Marian Melinte a fost cel mai conştiincios, prezentându-se la urne în jurul orei 11.00, opţiunea sa fiind „în favoarea candidatelor pentru care am făcut eforturi deosebite în ultima perioadă, având certitudinea că îşi merită din plin locul în Parlamentul European”. Melinte a votat „pentru o Românie puternică şi echitabilă”, fiind urmat de preşedintele Organizaţiei Municipale Dorel Căprar, care şi-a exercitat dreptul de vot la secţia de votare nr. 66 din incinta Şcolii Generale nr. 18 Arad. Căprar a ales să voteze „pentru un Parlament European puternic, care să repretinte interesele naţionale ale României dar să servească şi interesele românilor de pretutindeni, pentru un partid care ştie, vrea şi poate să îşi îndeplinească obligaţiile faţă de electorat, promovând un proiect politic viabil.” De asemenea, secretarul executiv al Organizaţiei Municipale şi totodată unul dintre candidaţii PSD pentru parlamentul European – Teodora Hotăran, a votat în Secţia nr. 25 din Micălaca, exercitându-şi opţiunea „cu speranţa unui rezultat favorabil care să permită PSD să demonstreze electoratului capacitatea partidului şi a Grupului parlamentar al Socialiştilor Europeni de a munci în folosul cetăţenilor Europei”.
Parlamentul European
Ultimele alegeri pentru cele 732 de locuri din Parlamentul European au avut loc în iunie 2004, iar prezenţa la vot în cele 25 de ţări UE a oscilat între apatie maximă şi participare masivă. Au fost ţări cu prezente record la urne ca Belgia 90, 8 sau Luxemburg 90,0, dar şi ţări cu interes foarte scăzut pentru scrutinul european manifestat în special în valul de zece ţări proaspăt intrate în UE, ca Slovacia 16, 9% sau Polonia 20, 8. Dar acestea sunt cazuri extreme, media de prezenţă fiind de 45%. În 13 ţări s-au înregistrat prezente cuprinse între 30% şi 50%. În 7 ţări au mers la vot peste 50% din totalul alegatorilor. În doar cinci ţări s-a înregistrat o prezenţă de sub 30%. Marile grupuri politice din Europa au şansa să devină şi mai puternice în legislativul de la Bruxelles.
Acum, cel mai puternic grup din PE este cel al Partidului Popular European (38, 1% cu 279 de mandate), urmat de Partidul Socialiştilor Europeni (27, 2% cu 199 de mandate) şi de Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (9, 2% cu 67 de mandate).
Desigur, alegerile din Romania nu vor putea schimba configuraţia politică din Parlamentul European rezultată în urma alegerilor din iunie 2004, dar principalele două grupuri parlamentare îşi vor întări poziţia.
Romania este a 7-a tara din UE ca mărime având în vedere numărul de locuri în PE (35), după Spania (54) Polonia (54),  Italia (78), Franţa (78), Anglia (78), Germania (99). În general, rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European organizate în cele 25 de ţări în urmă cu trei ani au indicat creşterea numărului de eurosceptici iar, de regulă, partidele aflate la putere au avut de pierdut.

Sursa: Informatia Aradului