În anul 1858 Sântana avea să fie cuprinsă de un puternic incendiu, incendiu în care 605 case au fost distruse în Sântana şi 640 de locuinţe în Comlăuş, actualmente cartier al oraşului. Un element foarte important îl constituie faptul că dispune de căi de comunicaţie care o ajută la dezvoltarea relaţiilor economice cu restul localităţilor şi regiunilor învecinate.Romii reprezintă un sfertOraşul Sântana provine din aşezarea mai veche Comlăuş care este amintită prima dată în listele de zeciuială papală din anul 1334 - 1335 făcând parte din arhidiaconatul catolic Pâncota, iar în 1566 Comlăuşul a fost pustiit de turci împreună cu tot comitatul Zărand. Comlăuşul a fost cucerit de Imperiul Habsburgic care a colonizat aici şvabi: la sud-est de Comlăuş fiind infiinţat astfel satul Sfânta Ana, actualul oraş Sântana. Urmele unor aşezări omeneşti pe teritoriul oraşului Sântana datează din copilăria societăţii omeneşti, pe drumul spre Curtici la km 10 găsindu-se vetre ale aşezărilor omeneşti din epoca neolitică cu o vechime de peste 4000 de ani.Oraşul Sântana este situat în zona de nord-vest a judeţului Arad, la o distanţă de 28 km de municipiul Arad şi la 22 km de oraşul Chişineu-Criş. Întreg teritoriul oraşului se leagă de un element foarte important: "Câmpia Tisei" în care este aşezată în întregime. Sub raportul întinderii sale, Sântana ocupă 10.714 ha. În anul 1858 un puternic incendiu a mistuit practic Sântana, nu mai puţin de 1245 de case fiind rase de pe faţa pământului.  În momentul de faţă oraşul are o populaţie de 13.000 de locuitori, din care trei mii sunt de etnie romă, cantonaţi în cartierul Comlăuş.Drumuri de pământ, apă de la cişmea... Problemele romilor din Sântana sunt cât se poate de reale, iar folclorul ce ţine de acestă zonă – şi care propagă inaccesibilitatea în zonă, dacă nu eşti „de-al casei” - cât se poate de ireal. Oameni de diferite vârste par că încearcă să supravieţuiască, să-şi facă loc pe nişte drumuri de pământ, la care nimeni nu s-a gândit vreodată că trebuie refăcute. Cei peste trei mii de locuitori ai cartierului (e şi ăsta un fel de-a spune) îşi iau apa pentru băut, gătit, spălat, ori adăpat animalele de la nişte cişmele amplasate la capătul străzilor. Unii dintre cei ce stau aici, poate chiar de o viaţă, parcurg zilnic sute de metri pentru o găleată de apă. Lipsa documentelor pe proprietăţile pe care şi le-au ridicat, a certificatelor de naştere sau a cărţilor de identitate – reprezintă o altă chestiune ce-i preocupă pe romii de aici. Proiecte existăProgramele pe care autorităţile locale împreună cu Partida Romilor din Sântana, încearcă să le implementeze par a fi o rezolvare, măcar parţială a problemelor cu care se confruntă comlăuşenii. „Împreună cu cei de la Biroul Judeţean de Evidenţă Informatizată am făcut un program în care am solicitat fonduri  pentru situaţia juridică a terenurilor pe care locuitorii Comlăuşului şi-au construit case (terenurile fostului CAP) au o situaţie neclară. Unii dintre cei de aici şi-au transferat proprietatea, doar prin nişte acte de mână, în prezenţa unor martori, dar dovada proprietăţii nu poate fi făcută. Această problemă urmează să o rezolvăm, dar şi cea a unor străzi care, practic nu există în nomenclatorul de străzi. A existat iniţial strada Crinului, iar acum, în paralel cu ea au apărut Crinului2, asta prin anul 1960, şi Crinului 3 apărută în anii ’80 ” – ne spune Viorel Enache, primarul oraşului Sântana. Pentru a soluţiona problema, edilii locali au un program PHARE pentru intabularea acestor imobile (tot impropriu spus). Rămâne de văzut în ce măsură, în ce mod, dar mai ales când se va reuşi acest lucru.

Sursa: Glasul Aradului