Graţie normelor europene şi prevederilor ordinului 301 din 2006  al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, micilor producători de lactate li se interzice comercializarea laptelui crud în pieţe.

Brânzeturile şi smântâna se mai găsesc în galantare, însă nu pentru multă vreme. Începutul lui 2009, când normele impuse de UE vor intra în vigoare, va însemna dispariţia micilor întreprinzători în domeniu sau alinierea acestora la sus-amintitele şi controversatele reglementări.

Cei mai mulţi dintre ei nu vor reuşi să ţină pasul cu normele drastice de igienă, lăsând piaţa liberă numai marilor producători, aceştia din urmă având tehnologia necesară de prelucrare şi depozitare a lactatelor.

Adio, dar rămân cu tine!

Producătorii particulari de lactate mai vin să-şi vândă produsele în pieţele arădene. Preţurile la brânzeturi şi smântână sunt negociabile cu circa 20%, numai să nu mai trebuiască să fie duse înapoi, acasă, de vânzători. De pe galantare lipseşte laptele, semn că acesta nu se mai vinde în piaţă. Cu o simplă întrebare, însă, poţi primi de sub tejghea lapte la patru lei ambalat în bidon de plastic de doi litri. Oferta  e numai pentru clienţii permanenţi aşa că vânzările au scăzut de când cu noile reguli.

Într-una dintre pieţele arădene, reprezentanţii laboratorului sanitar-veterinar din incintă au postat un afiş care atrage atenţia atât vânzătorilor cât şi potenţialilor cumpărători asupra interdicţiei de comercializare a laptelui în bidoane de plastic.

Aparent, toată lumea respectă cele spuse în afiş. În realitate, metoda „sub tejghea” funcţionează bine, nu se ştie pentru câtă vreme.

Vânzătorii spun că traiul pe care şi-l pot asigura din profitul obţinut este de la o zi la alta. Normele de igienă care le sunt impuse prin ordinul ANSVSA sunt foarte dure iar sancţiunile usturătoare. Niciunul dintre micii producători nu visează la obţinerea de Fonduri Structurale cu ajutorul cărora să îşi utileze corespunzător gospodăria. Motivul lor e lipsa banilor pe care trebuie să îi investească în avans, sumă care reprezintă, în general jumătate din suma solicitată.

„Pe lângă că trebuie să plătim taxele de autorizaţii ca să putem vinde şi taxele pentru mese, mai trebuie şi să îngrijim animalele şi să aducem certificate că sunt sănătoase şi ele şi noi, de unde, Doamne iartă-mă, să mai scoatem bani ca să ne cumpărăm sterilizator, aparat de pasteurizat şi ce se mai cere. Numai la noi în ţară se face tot ce spune UE, că e bine, că nu e. Nimeni nu ne protejează pe noi, producătorii mici şi cred că toate regulile astea sunt făcute pentru a ne scoate de pe piaţă, ca să aibă loc fabricile mari care au bani mulţi de investit în toate utilajele pe care eu, de exemplu, nu o să mi le pot cumpăra”, arată o vânzătoare.

Sănătatea consumatorilor – pe primul plan

Reprezentanţi ai DSV Arad explică măsura de scoatere de pe piaţă a laptelui crud motivând-o prin riscurile pe care acesta le prezintă asupra sănătăţii consumatorilor.

Ioan Vanci este asistent  în laboratorul sanitar-veterinar din Piaţa Mihai Viteazul şi spune că: „Este deopotrivă riscant să consumăm lapte crud, nepasteurizat şi să acceptăm ambalajul de plastic de la vânzători. Se pot întâmpla şi nenorociri. Au fost cazuri, în alte judeţe, când în bidoane au rămas urme de substanţe toxice peste care s-a turnat laptele. Ajunsă la consum, combinaţia a produs intoxicaţii severe celor care au băut-o. În Arad nu am avut asemenea incidente şi sperăm să nici nu se întâmple, mai ales că laptele crud nu se mai vinde în pieţe. Pentru a nu pune în pericol sănătatea consumatorilor, laptele ar trebui sterilizat şi pasteurizat de producător înainte să ajungă la aceştia. De asemenea, mijloacele de transport cu care laptele ajunge de la ferme la piaţă ar trebui să fie dotate astfel încât să poată asigura temperatura de zero grade Celsius. Lap-tele trebuie comercializat în ambalajele standard pe care le găsim în comerţ, respectiv pungile ambalate aseptic şi cutiile tetra-pack”.

Sursa: Glasul Aradului