Mulţi politicieni arădeni au lansat atacuri furibunde împotriva adversarilor politici având ca temă predilectă „dosarele DNA”. Cercetări, încă nesoluţionate de instanţele de judecată, s-au transformat în armă politică în mâinile unor acuzatori ce pozau în neprihăniţi.  Chiar aşa să fie?

Gheorghe Curta este unul dintre cei mai cunoscuţi revoluţionari arădeni şi poate de aceea este şi unul dintre cei mai contestaţi. Gheorghe Curta este, totodată şi unul dintre consilierii locali care o vreme, la începutul acestui mandat ce se va încheia curând, a reprezentat PSD în Consiliul Local Arad. Nu ne interesează acum motivele plecării sale din PSD, dar cu siguranţă este legată de plecarea fostului primar şi lider al PSD Arad, Dorel Popa. De altfel, cei doi au rămas împreună şi nu este exclus ca evenimentele viitoare să-i găsească în aceeaşi echipă.

Pe numele revoluţionarului  Gheorghe Curta au fost depuse multe sesizări/plângeri penale, atât la DNA, cât şi la Parchetul General al României – şi cine mai ştie unde, că este greu de ţinut o evidenţă exactă a acestora. Acum ne vom opri asupra uneia dintre aceste sesizări, înaintate Parchetului General al României de Asociaţia „Organizaţia luptătorilor din Revoluţia din decembrie 1989 - UMEB” din Bucureşti.

În sesizare se arată că „dobândirea titlului de proprietate nr.152980/Arad, cod 123591, emis de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe numele cetăţeanului Curta Gheorghe, s-a făcut în mod fraudulos”.

Desigur, în cuprinsul actului de sesizare se arată şi unele susţineri ale acuzaţiei. Pe scurt, este vorba despre un teren, aflat la data reconstituirii dreptului de proprietate pe numele lui Gheorghe Curta, în proprietatea statului român, prin Ministerul Transporturilor, conform unui plan de situaţie anexat la sesizare, ceea ce, în opinia reclamantei menţionate făcea imposibilă atribuirea legală,  în natură, a respectivului teren de către administraţia locală arădeană, pentru simplul motiv că aceasta nu era proprietară.  Este vorba de o fostă administraţie locală, care l-a curtat pe Curta şi i-a oferit un loc eligibil pe listele de partid în schimbul susţinerii electorale a revoluţionarilor conduşi de acesta (fiecare cititor este liber să se gândească la orice partid, chiar şi la PSD...).

Şi mai interesantă este însă o altă parte a sesizării: „atribuirea titlului de proprietate s-a făcut – spun reclamanţii – prin reconstituirea dreptului de proprietate, ori cetăţeanului Curta Gheorghe, născut la data de 20.09.1953, nu i se putea reconstitui dreptul de proprietate pentru că la data naşterii nu avea acest teren în proprietate şi, deci, nu i s-a confiscat nimic de către fostul regim comunist”. Desigur, este foarte greu de crezut că se putea, în condiţiile legii, reconstitui  un drept pe care cineva nu l-a avut. Este foarte greu de crezut că pârâtul Curta s-a născut cu o proprietate funciară deja confiscată de comunişti, cu câţiva ani înainte de naşterea sa, pentru ca acum să aibă dreptul la, subliniem, reconstituirea dreptului. Cu alte cuvinte, este imposibil de reconstituit ceva ce nu a existat. Un asemenea drept se poate naşte (constitui), se poate moşteni, dar nu se poate... reconstitui.

Dosarul cu obiectul arătat se află în cercetare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, instituţia competentă să facă cercetarea în cauză. Desigur, pe parcursul cercetării pot apărea multe elemente care fie   l-ar putea incrimina pe Gheorghe Curta, fie l-ar putea scoate din cauză. Noi nici nu cercetăm, nici nu judecăm şi nici nu împărţim vinovăţii. Prezentăm doar nişte fapte, iar această plângere este un fapt împlinit (Dosar 3333/2008). Ce va urma, vom vedea.

Sursa: Glasul Aradului