Aradul se poate mândri cu un obiectiv important care însă rămâne cvasi-blocat pentru arădeni. Este vorba despre Cetatea Aradului, obiectiv definitoriu, de sute de ani, pentru oraşul nostru. Cetatea, piesă de rezistenţă a arhitecturii militare din vremea Mariei Tereza, construită în stil Vauban, este, conform multor păreri mai mult sau mai puţin avizate, un adevărat unicat european prin modul în care a fost conservată şi mai ales prin dimensiunile sale. Cetăţi Vauban mai există în Europa, unele cunoscute, altele mai puţin, din Austria, Franţa până în Croaţia şi chiar România. Dar Aradul o are pe cea mai întinsă ca suprafaţă şi mai apropiată de imaginea sa iniţială. Cetatea Aradului găzduieşte şi acum, ca şi în momentul în care a fost construită, o mare unitate militară. Este drept că în timp şi-a pierdut alt atribut care a făcut-o celebră, acela de închisoare unde, de-a lungul anilor, au fost întemniţaţi Horea, Cloşca şi Crişan, martirii Revoluţiei ungare de la 1848 sau prizonierii sârbi din Primul Război Mondial. Dar, tot ca valoare de simbol, putem aminti că în Cetate este încartiruit şi modulul român al primei unităţi româneşti inter-operaţionale cu o armată NATO pe vremea când România nu era încă membră a Alianţei, Batalionul mixt româno-ungar de menţinere a păcii.

Armata, blestemul Cetăţii a devenit şi atu-ul ei principal. Gradul de conservare al acesteia este datorat în principal militarilor. Dar tot ei împiedică reconversia Cetăţii în circuitul civil. Poate puţină lume îşi mai aminteşte când a apărut acest concept după Revoluţie. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Dan Ivan, a aflat de un program european, Demcon, destinat reconversiei civile a fostelor unităţi militare sovietice din Europa de Est sau americane din Occident şi s-a gândit că ar putea fi aplicat şi Cetăţii noastre. De atunci problema s-a amplificat, au apărut diferite proiecte de reconversie civilă a vechii cetăţi care însă au rămas până acum blocate fie de interese meschine fie de conjuncturi nefavorabile.

Ce este cert la ora actuală este că, dacă va exista voinţă, Cetatea ar putea aduce Aradului o faimă pe care poate cu greu ne-o imaginăm dar ar putea rezolva şi probleme ale administraţiei locale. Mult lăudatele fonduri structurale pot deschide calea unor finanţări pentru reconversia Cetăţii, însă doar dacă aceasta va reveni administraţiei locale şi militarii îşi vor găsi un loc potrivit pentru a-şi îndeplini misiunile specifice. Istoria a arătat că oraşul Arad a crescut în jurul Cetăţii. Viitorul poate demonstra că Aradul va putea câştiga faimă datorită aceleiaşi Cetăţi. Dar asta se va întâmpla doar dacă oamenii politici arădeni vor dori cu adevărat, în consens, acest lucru.

Sursa: Glasul Aradului