Dorel Popa a fost consilier local (din partea PNŢCD), apoi a stat un mandat. A revenit însă ca primar (independent, apoi PSD) şi iar consilier local, dar pe ruta inversă celei de primar, adică din partea PSD, apoi independent. Acum este candidat pentru primărie din partea PC, partidul cu antene, şi la propriu (Antena 1,2 şi 3), dar şi la figurat, ştiut fiind că fondatorul acestui partid PUR a fost dovedit ca informator, cu numele de „scenă” Felix.
Dorel Popa este însă mult mai mult de-atât: este păstor al comunităţii baptiste de la Maranata şi, conform CV-ului său, a fost persecutat de Securitate înainte de 1989. Probabil de persecutat ce-a fost, şi din respect pentru activitatea celui ce-a fost Felix a ajuns acum candidatul Partidului Conservator. Nu ne rămâne decât să ne bucurăm că, după multe peregrinări prin toate colţurile spectrului politic, şi-a găsit în sfârşit adevăratul crez politic – pentru cât timp, rămâne de văzut.
Dacă ar fi doar atât, puteam renunţa la acest material, orientândune oglinda spre alt candidat. Doar că, domnul Popa are o activitate electorală atât de interesantă încât merită mult mai multă atenţie.
Fiind păstor, cum arătam mai sus, cu siguranţă cunoaşte multe din tainele învăţăturilor biblice. La fel de sigur este că îşi foloseşte aceste cunoştinţe pentru a atrage voturile credincioşilor creştini, fie ei ortodocşi sau catolici, fie neoprotestanţi. Cu atât mai surprinzător şi supărător este sacrilegiul pe care l-a comis în această campanie electorală.
***
Definiţie: sacrilegiu - profanare a lucrurilor considerate sfinte sau a unui lucru care trebuie respectat; necinstire,
pângărire.
Popa se crede Moise
Nu întâmplător mulţi arădeni îl căutau pe Dorel Popa printre „apostolii” din afişul lui „Iisus” Căprar.
Există asemănări între cei doi: unul se visează Iisus (Căprar), altul Moise, cel căruia Dumnezeu i-a prezentat Cele Zece Porunci pe Muntele Sinai. Da, da, Moise în persoană, „proprietar” a Zece Învăţături ce se vor, probabil, un crez pentru viitorul mandat de primar la care visează.
Le puteţi desluşi în imaginea alăturată, aşa încât, convinşi fiind că nu sunt o emanaţie divină, nu le mai transcriem.
Ne oprim însă asupra uneia dintre „învăţăturile lui Popa”, a cincea. „Să scoţi dracii din primărie”, sună învăţătura-poruncă a lui „Popa-Moise”, de unde înţelegem că în primăria Arad există draci, iar cel ce se vrea în fruntea acestei primării ne invită pe toţi la un exerciţiu comun de exorcism, de scoatere a dracilor din ...
Chiar aşa, din ce? Din primărie ca instituţie, sau din primărie ca sumă a celor ce muncesc acolo, a funcţionarilor?
Or fi aceia pe care i-a angajat chiar el în timpul cât a fost primar?
Oricum, exorcizarea este o practică ce contravine preceptelor creştine, din câte ştim iar sacrilegiul este o faptă
gravă mai ales când este comisă de un păstor.
Ne oprim aici, până vom afla cine este este „Dumnezeul” care i-a dat lui Popa-Moise poruncile-învăţături. Ori,
te pomeneşti că le-a scris singur, cu degetul în piatră... Chiar că trebuie modificată legea electorală!
Vom încheia cu o învăţătură a lui Talasie Libanul: Taci tu, să vorbească lucrurile tale!
Cele Zece Porunci sau Decalogul
reprezintă un set de cerinţe religioase şi morale, un „cod moral” de cea mai mare însemnătate a poporului evreu care a căpătat în timp valabilitate universală. El poate fi citit şi astăzi pe frontispiciul clădirii Naţiunilor Unite din New York.
Trebuie spus că împărţirea Celor Zece Porunci primite de Moise pe „Cele două table ale Legii, table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu” nu este aceeaşi în toate bisericile creştine. Astfel la romano-catolici pe tabla întâi se găsesc trei porunci şi pe a doua şapte, la protestanţi cinci porunci pe fiecare tablă, iar la ortodocşi pe
prima tablă sunt patru porunci iar pe a doua şase porunci .
Personalitate cu valenţe mu ltiple, apărător şi slujitor al Dumnezeului unic, legislator şi conducător de popor, Moise este un premergător al civilizaţiei moderne, cu mult timp înaintea marilor legislatori greci Licurg şi Solon sau a marilor filosofi cu viziune politică precum Platon şi Aristotel.

„Dacă-ţi iubeşti aproapele ca pe însuţi, nu vei mai dori să-i faci rău ori să-l înşeli, ori să-l ucizi, jefuieşti. Şi nu vei mai păcătui nevastă-sa, după cum nu vei mai râvni avutul său şi nu vei mai călca nici din Cele Zece Porunci. Toate sunt concretizate într-una singură şi anume: iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi”
(Romani 13:9)

Părintele Cleopa: „dracul nu se smereşte”
Smerenia este o faptă bună pe care nu o poate avea dracul. Noi postim, dar el nu mănâncă niciodată; noi ne ostenim, dar el nu stă degeaba; noi citim prin cărti, dar el este teolog mare, ştie toată Scriptura pe de rost.
Orice am face noi, face şi el.
Una nu face el; nu se smereşte, nu poate zice „iartă-mă”!

Cele zece porunci mafiote
(dar despre ăştia se ştie că n-au niciun Dumnezeu)
1. Nimeni nu are permisiune să facă direct cunoştinţă cu unul dintre prietenii noştri. O a treia persoană va face acest lucru.
2. Să nu te uiţi vreodată după soţiile prietenilor.
3. Să nu fi vreodată văzut în prejma poliţiştilor.
4. Să nu mergi în baruri sau cluburi.
5. Să fii întotdeauna la dispoziţia Mafiei, chiar şi când soţia dă naştere copilului tău.
6. Toate întâlnirile stabilite în prealabil să fie respectate.
7. Soţiile trebuie tratate cu respect.
8. Când eşti întrebat, trebuie să spui adevărul.
9. Să nu intri în posesia banilor altor membri ai familiei tale sau altei familii din Mafie.
10. Cei care nu pot face parte din Cosa Nostra sunt cei care au legături cu Poliţia, cei ai căror rude sunt trădători şi cei care nu au valori morale.

Pagini realizate de Mirela Grecu şi A.D. Verescu

Sursa: Glasul Aradului