Printre cele mai vechi locuinţe colective din oraşul nostru, se numără cele şapte blocuri de zece etaje de pe Calea Romanilor, construite în 1968. Ceva mai devreme s-au construit cele de pe str. Iuliu Maniu, având aceeaşi structură. Astfel de blocuri, dar puţin mai recente, se găsesc în zonele Caius Iacob, Vlaicu, Fortuna, Piaţa Gării vechi şi din Aradul Nou şi cele de tip „Samantha“. În anii ’80 s-a construit în Micălaca şi în zona Fortuna blocuri de şapte şi opt etaje. Cele mai recente blocuri destinate locuinţelor şi construite înainte de 1990 sunt cele din Cartierul Alfa şi zona Maiakovski.

Două treimi din locuinţele arădenilor le reprezintă blocurile. Marea majoritate a celor pe care le vedem astăzi sunt construite în perioada anilor 1950-1980. De atunci, însă, normele de proiectare s-au schimbat substanţial. Dacă în momentul construirii lor se încadrau în cel mai înalt grad de siguranţă IV, în clipa de faţă gradul acestora a scăzut la III sau chiar II. Cele cu risc I sunt acelea cu bulină roşie, care pot în orice moment să cadă. Din fericire Aradul nu are, cel puţin deocamdată, astfel de blocuri. Un alt lucru este însă destul de îngrijorător. Perioada de valabilitate a unei locuinţe construită din beton este de 50 de ani. Betonul intră după aceea în perioada de degradare. Blocurile care au fost construite din beton ar necesita după această perioadă de 50 de ani, o reconsolidare urgentă.Cutremurul din ’77 Nu numai timpul a condus la degradarea locuinţelor colective (blocuri). Cele construite înainte de 1978 au un grad de degradare mai accentuat. Motivul îl reprezintă cutremurul din 1977, resimţit şi la Arad, care a afectat într-o oarecare măsură structura de siguranţă a acestora. După devastatorul cutremur, s-au modificat şi cerinţele de asigurare seismică. Clădirile vechi, revizuiteCziszter Kalmán este inginer constructor, proiectant de structură şi expert tehnic, cu o experienţă de 42 de ani în domeniu. De numele său se leagă proiectarea Hotelului Parc (1975), a Cinematografului Dacia (1967) şi a mii de apartamente din oraşul nostru. Acesta ne-a declarat că „într-adevăr există o ordonanţă de guvern prin care s-a stabilit că durata de valabilitate a unei locuinţe din beton este de 50 de ani. Asta în ciuda faptului că durata reală poate fi mult mai mare“. Totuşi, astăzi blocurile se construiesc cu totul altfel: „În Arad s-au construit în perioada anilor ’50, ’60 şi ’70 peste 50.000 de apartamente. Ele fiind proiectate în diverse etape, nu au calitatea celor de astăzi. Normele de proiectare s-au schimbat substanţial. Soluţia ar fi să se facă o expertiză în urma căreia să se stabilească nivelul de siguranţă al blocurilor, să se verifice structura de siguranţă a clădirilor cu o anumită vechime“, spune proiectantul. Conservatorismul arădeanuluiExpertul imobiliar, Gabriel Mihaly şi în acelaşi timp managerul unei agenţii imobiliare susţine că deocamdată se vând mai bine construcţiile de blocuri vechi, din cauza obişnuinţei dar şi a preţului puţin mai scăzut. „Omul este obişnuit cu aceste clădiri. Din vizitele pe care le-a făcut de-a lungul timpului pe la diverşi prieteni, de asemenea şi amplasamentul lor le este foarte familiar. Este de fapt o mare obişnuinţă. Faptul că s-au obişnuit cu aceste blocuri, le dă impresia că sunt şi foarte sigure“, declară Mihaly. Şi preţul reprezintă un factor destul de important în alegerea locuinţei. Dacă la un bloc vechi metrul pătrat costă între 600 şi 800 euro, incluzând aici şi TVA-ul, un metru pătrat dintr-un bloc nou costă între 800 şi 1.000 de euro plus TVA.Modelul maghiarNivelul de viaţă dintr-o clădire nouă şi una veche este destul de discrepant. „Când s-au construit aceste blocuri s-a avut în calcul doar siguranţa, care era la acea vreme. Nu s-a ţinut cont şi de confortul locatarului. Chiar dacă betonul are o valabilitate de 50 de ani, ţevile de apă şi gaz sunt putrede. O simplă izolaţie termică doar pe dinafară costă enorm. Soluţia va trebui să fie cea din Ungaria, unde blocurile au intrat într-o reconsolidare completă“, spune expertul imobiliar.Siguranţă pe baniNoile norme europene de proiectare a locuinţelor prevăd o structură minimă de siguranţă de 50%. Dacă un client sau locatari ai unui imobil doresc ca această siguranţă să crească, se văd nevoiţi să scoată din buzunare diferenţa până la 100%. Având în vedere costurile şi aşa destul de ridicate ale întreţinerii, ne mirăm de unde vor mai găsi să scoată bani locatarii noştri pentru asigurarea acoperişului de deasupra capului...Părerile locatarilorOpiniile locatarilor acestor blocuri sunt destul de împărţite. Dacă unii sunt nemulţumiţi de condiţiile existente, alţii par destul de mulţumiţi. Arcadie Tamaş are 82 de ani şi locuieşte încă din 1970 într-unul din blocurile turn de pe Calea Romanilor. Acesta susţine că este foarte mulţumit de structura de rezistenţă a clădirii: „Astăzi nu se mai construiesc asemenea blocuri. Ăsta nu are cum să se dărâme. Este atât de solid încât numai să  se răstoarne ori să se scufunde este posibil“. Un alt locatar, Ioan Cura, locuieşte într-un bloc asemănător, însă pe str. Iuliu Maniu. „Am auzit şi eu că se doreşte consolidarea structurii acestui tip de blocuri. Cine are însă bani să cheltuiască 400 de milioane pe o simplă expertiză? Să existe o bază şi un plan foarte clar, iar atunci voi fi de acord“, spune hotărât Ioan Cura.

Sursa: Glasul Aradului