Ne aflăm în plină vacanţă iar gândul la începerea şcolii e încă departe. Pe cine vom găsi oare la catedre atunci când ne vom întoarce din lunga vacanţă de vară? Răspunsul la această întrebare reprezintă o adevărată necunoscută mai ales pentru profesorii din mediul rural. Multe din şcolile de la sate riscă să rămână cu cât mai puţini profesori. Remuneraţia foarte mică, lipsa unei locuinţe şi a condiţiilor ori naveta, conduc la redirecţionarea acestora către alte meserii. Situaţia cea mai gravă este în rândul profesorilor suplinitori, pentru care nesiguranţa unui loc stabil de muncă îi determină să renunţe la meseria de dascăl.  

De asemenea, repartizarea la o şcoală din mediul rural nu reprezintă o opţiune prea fericită pentru un cadru didactic. Cu toate astea, mulţi profesori au acceptat această situaţie, bazându-se pe sporul pe care îl primeau pentru faptul că profesau la ţară. De anul acesta însă, de acest spor nu mai beneficiază decât profesorii titulari. Decizia ar putea îndepărta şi mai mult orientarea tinerelor cadre didactice spre o carieră în profesorat. O altă lege menită să alunge profesorii este aceea conform căreia nu se poate constitui un post de titular decât dacă ai minim 18 ore în aceeaşi instituţie de învăţământ. Astfel, un suplinitor chiar dacă aleargă în mai multe şcoli pentru a întruni acest număr de ore, tot nu are parte de titularizare.

Refuză să predea la ţară

Sorin Sime este directorul şcolii generale din Pilu. Şcoala pe care o conduce, având parte de foarte mulţi suplinitori, se confruntă cu o grămadă de probleme. „Am fost pus chiar în situaţii limită. Mai erau doar trei zile până să înceapă anul şcolar şi profesorul care trebuia să vină, a refuzat în ultima clipă. Nu a fost însă o întâmplare singulară, mă confrunt des cu astfel de cazuri. Este foarte greu să îi convingi pe profesori să accepte să predea la ţară. Mai ales acum, cu noua lege, care permite decontarea navetei doar cadrelor didactice titulare. Foarte mulţi renunţă în ultimul moment, fiind foarte greu atunci când şcoala nu are parte de un corp profesoral statornic“, spune directorul Sorin Sime.

Examenul care dezgustă cadrele didactice

Problemele însă nu par a se opri aici. „Condiţiile pentru ca un profesor să vină să predea la ţară sunt foarte rele. Pe lângă salarul de mizerie, nu i se oferă nici măcar o locuinţă de serviciu. Peste toate astea, umilinţa unui examen de titularizare este dezgustătoare pentru cadrele didactice. Politica acestui examen este pentru a înlătura profesorii. După ce ai învăţat patru ani într-o facultate şi obţii la licenţă nota 9.00, eşti supus unui examen umilitor şi foarte greu, unde nu poţi obţine mai mult de nota 5.00. Tinerii profesori în loc să fie încurajaţi să predea, sunt înlăturaţi prin aceste metode. Este păcat. Tineri cu calităţi deosebite care ar putea face faţă într-un sistem educaţional, sunt nevoiţi să-şi aleagă alte meserii. Preferă să fie vânzători sau  şoferi, unde sunt mai bine plătiţi. Asta după ce s-au chinuit să facă o facultate. Trebuie găsită o soluţie, pentru că altfel vom pierde oameni dornici să lucreze în învăţământ. Să îi oprim să mai emigreze spre alte meserii nedemne de ei“, spune educatoarea Viorica Pirtea, din Socodor. Aceasta susţine că politica este făcută în aşa fel încât profesorii să obţină note cât mai mici la examen, tocmai pentru că sunt foarte puţine locuri titularizabile.

1.800 de suplinitori

De la inspectorul şcolar din cadrul resurselor umane, Dorel Bacoş, aflăm că numărul suplinitorilor pe judeţul Arad este de 1.800. Numărul este aproape jumătate decât cel al titularilor, care sunt în număr de 4.000. „În zonele rurale numărul profesorilor suplinitori este mai ridicat“, ne confirmă inspectorul şcolar.

Sursa: Glasul Aradului