Pentru cei care nu au un loc de muncă stabil sau pur şi simplu nu le prea place să muncească, s-a inventat transportul neautorizat de persoane. E simplu. Nu ai nevoie decât de o maşină. Nici măcar nu trebuie să ofere condiţiile unei maşini cât de cât decente. Un hârb cu patru roţi şi volan e mult prea suficient. Persoanele care apelează la aceste servicii, sunt de obicei muncitorii, care din lipsă de alt mijloc de transport, acceptă orice i-ar putea duce cât mai repede acasă. Lipsa de pretenţii a condus la înmulţirea oportuniştilor care fac o afacere frumuşică din transportul neautorizat.

Nu facem referire aici la aşa-zisul „autostop“ sau „ocazie“. Caz în care un şofer opreşte pentru a lua pe cineva la autostop, având acelaşi drum şi fără a avea vreo pretenţie. Doar bunul simţ al celui care este servit obligându-l să plătească o parte din combustibil. În cazul nostru, este vorba însă despre cu totul altceva. Şoferii şi-au făcut drumuri speciale pentru transportul autostopiştilor, cărora le percep o taxă. În timp, pentru unii, această obişnuinţă s-a transformat într-o adevărată meserie. Pentru care însă nu plătesc niciun impozit.

Boul Roşu

În zona Boului Roşu, la ieşirea din intersecţia care duce spre drumul către Timişoara, aproape tot timpul zilei, se pot vedea maşini care transportă persoane. Încă de la primele ore ale dimineţii până seara târziu, oportuniştii aşteaptă oamenii care să le umple maşinile şi să-i ducă acasă. Nu mai mult de cinci maşini aşteptau ieri în jurul prânzului dornice de călătorie. Printre acestea, vreo două Dacii Break, îţi provocau uimirea cum de mai pot circula. Nu după mult timp însă, erau „ghiftuite“ până la refuz de muncitorii dornici să ajungă acasă în orice fel de condiţii. Un „bilet“ până la Şagu te costa 3 lei.

 Fortuna

La Fortuna, în staţia de autobuz spre Nădlac, găsim aceeaşi situaţie. Un drum până la Nădlac te costa peste 10 lei. Şi aici, mai multe maşini îşi aşteptau clienţii. „Nouă ne convine aşa. Până vine autobuzul ce să facem? Astfel, avem de unde alege“, spune un client, mulţumit de serviciile oferite. 

Ungaria

Paleta ofertantă este destul de colorată. Există şi şoferi „intrernaţionali“. În parcarea din faţa Staţiei CFR, nu trebuie decât să întrebi pe oricine cum să ajungi în Ungaria. Imediat ţi se oferă câteva numere de telefon prin care pentru suma de 100 de lei eşti trecut graniţa. Nu trebuie decât să deţii un „buletin nou“, după cum aflăm de la o persoană bine informată. Pentru un drum până la aeroportul din Budapesta, totul se rezolvă cu o sută de euro.

Greu de prins

Aceste practici, cu toate că sunt ilegale, sunt foarte greu de oprit. Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Arad, Camelia Tuduce ne declară: „Nu contestăm că aceste practici nu există. Este însă foarte greu să poţi dovedi şi să îi prinzi. Ei pot invoca faptul că persoanele din interiorul autoturismului sunt rude sau prieteni apropiaţi şi astfel nu le poţi face nimic“. De altfel, aceeaşi părere o are şi Călin Arusti, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Publice de Finanţe Arad: „Controale s-ar putea efectua doar dacă am primi sesizări în acest sens. Chiar şi atunci însă ar fi foarte greu de demonstrat“.

Sursa: Glasul Aradului