Declaraţia de avere a actualului rector interimar, fost preşedinte al Universităţii „Aurel Vlaicu”, Lizica Mihuţ, cea postată pe site-ul Universităţii, ne arată că, printre alte plasamente financiare, există şi unul de 330.000 lei (adică 3,3 miliarde lei vechi) la STK., alături de alte două plasamente, de 200.000 lei şi 10.000 euro, la BCR. Cum despre BCR nu există nici un fel de dubii, ne-am interesat despre acest plasament. Spre uimirea noastră, am aflat că este vorba despre un fond închis de investiţii, care are o ascensiune care aminteşte de celebrul şi de tristă amintire fond FNI, care a făcut să dispară economiile a zeci de mii de investitori. Există, deci, pericolul ca managementul strategic aplicat nu banilor publici, ci chiar economiilor personale, să o împingă pe Lizica Mihuţ, alături de alţi investitori, spre aceeaşi tristă soartă, pentru că, aşa cum consideră unii analişti, STK Emergent, cum se numeşte noua minune investiţională, are toate premisele să urmeze o traiectorie de tipul FNI.

STK, un FNI de Cluj?

Răsfoind un bine documentat material apărut în presa centrală şi pe internet, am aflat că STK Emergent este un fond înfiinţat la Cluj, care are toate şansele să devină un FNI de Ardeal. Cităm: „La 6 ani de la prăbuşirea FNI, adică în 2006, pe piaţă apare un nou fond de investiţii. Nicolae Pascu, administratorul fondului, a părăsit una dintre cele mai mari case de brokeraj autohtone la care lucra ca analist, SSIF Broker Cluj, singura listată la BVB, pentru a-şi înfiinţa propria afacere, fondul de investiţii închis STK Emergent. Până aici toate bune

şi frumoase. Numai că de aici începe calvarul celor care au crezut în bunele intenţii pe care Nicolae Pascu le-a afişat atunci când a hotărât să-şi deschidă propria afacere. Prin putere de convingere şi planuri de investiţii aparent bine ancorate în piaţa de capital, Nicolae Pascu a reuşit să atragă mai mulţi investitori care au fost dispuşi să scoată din buzunare mai multe milioane de euro. Nu mică le-a fost mirarea atunci când au realizat că banii investiţi nu mai pot fi recuperaţi, investitorii, oameni de bună credinţă, rămânând captivi în ingineria financiară a lui Nicolae Pascu“. Conform sursei citate, primele semne de întrebare au apărut atunci când a fost înfiinţat STK Financial, entitate economică menită să administreze fondul STK Emergent. Analizând politica investiţională a acestei societăţi, s-a constatat că există inadvertenţe cu prevederile prospectului de emisiune. Sume importante au fost investite pentru achiziţionarea de pachete importante la unele societăţi anonime fără perspective de creştere. „STK FINANCIAL le-a achiziţionat cu scopul, atenţie, manipulării preţului acestora pentru a raporta performanţe nereale şi creşterea artificială a activului net al fondului STK Emergent şi implicit a Unităţii de Fond. Acest lucru se poate verifica în activitatea STK FINANCIAL care a efectuat o serie de tranzacţii cu acţiunile respectivelor societăţi. Este genul de tranzacţie specifică FNI, care a dus practic la o pseudo creştere a valorii per unitate de fond“, se arată în articolul citat.

Prizonieri la STK

Cel mai grav este însă că, aşa cum rezultă din analiza activităţii STK Emergent, investitorii care au investit sume importante s-au trezit practic prizonierii fondului deoarece, printr-o manevră a conducerii, s-a stabilit că prima răscumpărare a unităţilor de fond poate avea loc abia după zece ani de la admiterea la tranzacţionare şi asta în limita a 10 la sută din profitul net al anului anterior sau dacă nu a existat profit, din ultimul an în care s-a înregistrat profit. Decizia a aparţinut lui Nicolae Pascu, fără a fi transmisă investitorilor. Dar înainte de a deveni efectivă, din fond au fost retrase sume importante (vezi din nou similitudinea cu cazul FNI).

STK Emergent la Arad

Fără a intra acum în mai multe amănunte, trebuie spus că STK Emergent s-a dezvoltat în principal la Cluj de unde s-a extins şi la Arad. Există chiar, destul de bine ascuns, un sediu STK Financial, pe strada Barabas Bela (fostă Afinelor). În afara Lizicăi Mihuţ, destule nume grele şi-au depus economiile (este vorba şi de sume de nivelul a peste un milion de euro) la STK Emergent. Recenta cotare la Bursa de Valori a fondului (primul fond închis din România cotat la Bursa de Valori) nu poate ascunde temerile privind soarta fondului, mai ales că au existat, spun sursele noastre, presiuni enorme pentru ca această cotare să se producă. În încheiere menţionăm, din aceeaşi sursă, opinii de specialişti despre acest fond. Petru Prunea, preşedintele Broker Cluj, singura societate de intermediere bursieră listată la Bursă, avertizează că cei care au subscris la acest fond nu-şi vor recupera banii decât, în cel mai fericit caz, în proporţie mai mică decât cea investită, atunci când vor decide să vândă. „De la început, acest fond este o cacealma. Am arătat şi la CNVM, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, ce ilegalităţi sunt”, ne-a declarat Prunea. El mai spune, clar, că STK este supraevaluat. „Să explice cum de valoarea unei unităţi la oferta publică a fost de 280 de lei, iar oferta anterioară era de 200 de lei pe unitate. Între timp valoarea bursei a scăzut, nu a crescut. Şi valoarea firmei mele a scăzut”, a adăugat Prunea, care spune că „100%” cei care au subscris la fond vor vinde în pierdere“. Altă opinie citată este a lui Cristian Sima, preşedintele societăţii de brokeraj WBS Holding, care spune despre STK: „este o escrocherie cu autorizarea CNVM”. Mai mult Sima spune că din valoarea unităţii de fond prezentată astăzi de STK Emergent nici măcar jumătate nu este reală. „Eu nu aş cumpăra de la STK nici dacă ar fi la jumătate din valoare.”

Sursa: Glasul Aradului