Amprenta unei bărci împotmolite în mortar a fost descoperită în şantierul arheologic de la Frumuşeni.

Descoperirea a fost făcută în urmă cu câteva zile, însă specialiştii care lucrează pe şantier nu au încă nişte concluzii certe cu privire la modul în care barca ar fi putut ajunge în acel loc de pe uscat. Una dintre presupuneri este că ar fi putut fi trasă pe uscat şi folosită ca varniţă de către muncitorii care lucrau la mănăstirea benedictină. În interiorul bărcii au fost găsite fragmente din vase de lut şi monede emise în perioada lui Ştefan al IV-lea. Obiectele găsite datează din secolul al XII-lea, cam cu 20 de ani mai devreme decât prima atestare documentară a Mănăstirii Bizere (1183). Barca descoperită are o lungime de 12,50 metri şi reprezintă o descoperire unică prin importanţă şi localizare despre care Adrian Rusu, doctor în istorie medievală la Institutul de Arheologie şi Istorie din Cluj-Napoca, coordonatorul şantierului afirmă: „trebuie să găsim o modalitate cât mai propice de conservare a descoperirii. Este destul de greu din cauza dimensiunilor pe care le are barca. Ar trebui cât mai repede soluţionată problema pentru a nu suferi avarii prea mari din cauza contactului cu razele solare sau din cauza intemperiilor.“

Vă reamintim că în campaniile trecute, pe acelaşi şantier au fost descoperite biserica mănăstirii (cu mozaicuri), o capelă şi cimitirul din interiorul mănăstirii, situl arheologic de la Frumuşeni fiind astfel unul din cele mai importante în ce priveşte studiul Evului Mediu la noi în ţară.

Sursa: Glasul Aradului