Faima salamului de Nădlac a trecut demult graniţele judeţului nostru.  Cunoscătorii ştiu că nu este  nădlăcan care să nu producă iarna salam cu ocazia  „tăierii porcului“. Desigur „ marfa“  este destinată consumului  propriu şi doar în cazuri excepţionale ajunge la piaţă. Există însă şi persoane care au ţinut să transforme pasiunea în business, încercând să câştige bani de pe urma tradiţiei. Un  astfel de întreprinzător se numeşte Mircea Neamţu.

Pentru Mircea Neamţu din Nădlac măcelăria e ca o a doua natură. Practicând-o de  când se ştie, el ne mărturiseşte că îi cunoaşte  toate secretele. În dobândirea acestei îndeletniciri a fost ajutat şi de faptul că, după cum se ştie, Nădlacul se bucură de o remarcabilă tradiţie în producerea salamului de casă.

O dovadă în plus că Mircea Nemţu a depăşit de mult faza experienţelor este şi obţinerea unei licenţe de fabricaţie, eliberată de Ministerul Agriculturii.

„Ca să obţii un salam cu adevărat natural este obligatoriu să sacrifici animalele doar în două luni pe an: ianuarie şi decembrie.  Vedeţi, asta este deosebirea dintre noi, cei care producem natural, şi abatoarele care lucrează la normă, în scopul de a face cât mai multă producţie...“ -îşi începe maestrul relatarea, vorbind despre ciclul de fabricaţie al salamului.

Mircea Neamţu  ne spune că, în mod normal, salamul se produce doar în lunile de iarnă, decembrie şi ianuarie, deoarece numai atunci sunt condiţii propice. „Ştiţi care e de fapt secretul? Dacă iarna nu e suficient de rece, salamul nu se mai poate maturiza în timp optim. E nevoie de o conservare pe cale naturală şi nu artificială, cum se produce astăzi en-gros.  Dacă vrei să lucrezi ca la carte, trebuie ca imediat după producere  să-l conservi, într-un loc special unde se poate usca pe cale naturală.“, explică Mircea Neamţu.

O altă probă a calităţii salamului de Nădlac comparativ cu salamurile produse pe linie industrială este şi faptul că la primul se oferă un termen de garanţie de  8 luni, pe când la celelalte, această perioadă nu depăşeşte  de 2 luni.

Practic, salamul de Nădlac este obţinut fără nici un fel de tratament termic, fără depozitarea în spaţii frigorifice, fără ingrediente ori coloranţi chimici. „Poate puţină lume ştie, dar noi uscăm salamul în cămări din pământ, care păstrează  răcoare constantă. Iar pentru a-i da culoare folosim doar ardei, fără nici un fel de alţi coloranţi...”, declară Mircea Neamţu.

Un alt lucru interesant este faptul că în urma maturizării salamul pierde circa 50 la sută din greutatea sa iniţială.

În ceea ce priveşte desfacerea, Mircea Neamţu susţine că, din punctul său de vedere, calitatea cu... cantitatea nu vor face casă bună niciodată. Pentru a obţine calitate trebuie să respecţi întocmai tehnologia de producţie. Ceea ce înseamnă timp mult şi marfă  (mai)  puţină.

Deşi consumatorii apreciază fără excepţie gustul salamului de Nădlac, pentru un producător ca  Mircea Neamţu este extrem de greu să concureze cu o fabrică cu ştaif, fie ea chiar una mai mică.

Actualmente, el îşi valorifică produsele  cu precădere direct din gospodărie, la piaţă ori cu ocazia diverselor târguri gastronomice.

Sursa: Glasul Aradului