La sfârşitul săptămânii trecute situl arheologic „Mănăstirea Bizere“ din comuna Frumuşeni a fost vizitat de o delegaţie oficială condusă de Adrian Ţolea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad.

În continuare, la Primăria Frumuşeni, vicepreşedintele CJA a mediat întâlnirea dintre autorităţile locale şi echipa de arheologi de la şantierul Frumuşeni. Discuţiile au vizat amenajarea zonei din imediata apropiere şi promovarea turistică a sitului „Mănăstirea Bizere“.

Cercetările arheologice, care au demarat în anul 2001 au relevat palatul abaţial, cimitirul iar în anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica mănăstirii – de tradiţie bizantină şi romanică, foarte asemănătoare cu cele descoperite în nordul Italiei la Aquileea.

 Şi în campania de anul acesta o echipă de specialişti formată din dr. Adrian Andrei Rusu, cercetător la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei Cluj-Napoca şi drd. Ileana Burnichioiu, Universitatea „1 decembrie” Alba-Iulia împreună cu arheologii arădeni Florin Mărginean şi drd. Pascu Hurezan  continuă investigaţiile arheologice de la Bizere.  Dintre obiectivele stabilite pentru 2008 amintim: delimitarea perimetrului sitului; continuarea cercetării în zona palatului abaţial şi a laturilor vestice şi estice ale claustrului mănăstirii.

Vă reamintim că marea descoperiere a campaniei din acest an este amprenta în mortar a unei bărci, de 12,5 metri lungime, folosită cel mai probabil ca varniţă. În jurul amprentei s-au găsit fragmente ceramice şi o monedă emisă în timpul regelui Ştefan al IV-lea, monedă considerată de specialişti ca fiind emisă în secolul al XII-lea.

      Prima atestare documentară a mănăstirii Bizere datează din 1183, când este menţionată pentru prima dată abaţia care avea hramul Sfintei Fecioare Maria, pentru ca la sfârşitul secolului al XII-lea mănăstirea Bizere să funcţioneze ca lăcaş benedictin, aflat sub patronaj regal. Abaţia controla transportul de sare pe râul Mureş.

Sursa: Glasul Aradului