Vă reamintim că în urmă cu aproximativ o săptămână, un bărbat din Şicula, în vârstă de 75 de ani, a murit după ce, din primele cercetări, se pare că doi poliţişti din localitate l-ar fi lovit cu bestialitate. Consătenii victimei susţin că bătrânul trăia singur, şi era cunoscut ca fiind oarecum ciudat, în sensul că nu fusese căsătorit vreodată şi trăia singur. Ba mai mult, în ultimii ani, acesta avea un viciu mai deosebit: furtul de biciclete. Un vecin al lui ne povesteşte cum        acesta obişnuia să fure biciclete de la oamenii din sat, pe care le înapoia însă atunci când îşi revenea din… nebunie.

Un asemenea gest avea până la urmă să-l conducă spre moarte, una dintre consătenele păgubite anunţând poliţia că i s-a furat bicicleta. Poliţiştii, mergând la domiciliul bătrânului, au ajuns la altercaţii cu acesta, atât verbale cât şi fizice. Ceea ce s-a întâmplat de fapt nu ştie nimeni, decât organele de ordine şi… mortul. Ideea e că bătrânul a fost transportat de poliţişti, fiind extrem de agitat şi plin de sânge, la spitalul din Mocrea pentru a primi îngrijiri medicale. De aici, povestea ia amploare, în sensul că nu se ştie de ce bătrânul nu a fost transportat la Spitalul din Ineu, la urgenţe, pe de altă parte, unul dintre cei doi poliţişti susţine că unul dintre brancardierii de la spitalul din Mocrea l-ar fi lovit pe bărbat …

Angajaţii spitalului de psihiatrie Mocrea îşi susţin nevinovăţia, povestind cu lux de amănunte cele întâmplate în ziua în care bătrânul din Şicula a ajuns în evidenţa lor. Ancheta continuă să atragă atenţia presei, asta mai ales că vina se aruncă când asupra poliţiştilor, când asupra spitalului Mocrea, ba în final asupra neglijenţei familiei. Părerile sătenilor împărţite nu fac decât să umbrească şi mai tare purul adevăr.

 • Cum au decurs evenimentele la Mocrea...

Cei de la spital, care au fost de faţă când a ajuns Ioan Reghiş, bătrânul decedat, îşi susţin nevinovăţia şi nu înţeleg cum s-a putut ajunge ca tocmai ei să fie traşi la răspundere pentru moartea suspectă a bărbatului. Asistenta Raţiu, care l-a preluat pe bărbat a povestit marcată de tragicul eveniment: „Bărbatul a fost adus vineri după masa în jurul orei 16.30, nu mai reţin exact şi era într-o stare groaznică. Avea hainele toate pline de noroi şi de sânge, pomeţii feţei erau roşii ca focul şi îi curgea sânge din nas. Avea cătuşele pe mâini. Am întrebat ce s-a întâmplat cu el, mai ales văzându-l agitat, iar poliţistul mi-a răspuns că e nebun. Bătrânul spunea încontinuu «Dezleagă-mă că sunt cuminte». Era speriat cred de ceea ce se întâmplă. Am întrebat dacă are rude sau pe cineva, iar poliţistul mi-a răspuns că are doar o soră de 81 de ani şi nepoţi. Văzându-l în ce stare era, a venit repede un infirmier, care l-a preluat şi l-a dus la baie, pentru a-i face un duş şi a-l schimba, la fel cum procedăm cu toţi bolnavii. Nu ştiam ce s-a întâmplat şi dacă ştiam cele petrecute, probabil că luam altfel de măsuri. Mi-era milă de bătrân şi l-am ajutat aşa cum am crezut că e de cuviinţă să o facem. Era o urgenţă psihiatrică şi a fost transportat de ambulanţă şi de poliţişti. Nici nu mi-am pus problema că ar fi vorba de altceva, mai ales când am văzut şi organele de poliţie. Acum am ajuns să mă culc şi să  mă trezesc cu bietul om  în gând...”. De precizat este faptul că, în mod surprinzător, chiar şi pentru noi, doamna asistentă este pe departe de a fi  atât de înfiorătoare, cum ne-a fost descrisă iniţial şi se află la un pas de pensionare, după o experienţă de 27 de ani în spitalul de psihiatrie.

„L-am dus la baie, împreună cu un alt coleg şi nu părea deloc să fie agresiv. Colegul a urcat sus după pijamale, iar eu am intrat în baie cu moşu’, care se vedea pe el că e speriat săracu’. Spunea într-una «Nu mă bateţi! Nu mă loviţi! Nu mă omorâţi», iar eu încercam să îi explic că nu îi facem nimic, vrem doar să îl ajutăm să se spele şi după aceea îl punem în pat să se odihnească. L-am aşezat pe scaun, am mers să dau drumul la apă, iar când m-am întors să îl dezbrac, probabil că l-am atins la nas, unde avea un tampon de vată, şi s-a speriat, crezând că vreau să îi fac rău. Atunci a devenit agitat şi a sărit la mine, pentru că vroia să iasă afară, iar eu am încercat să îl imobilizez şi am căzut, pentru că pe jos era ud şi am alunecat pe gresie. Nici poveste de bătut sau altceva. Am strigat repede să vină colegul cu injecţia să îl calmeze. Atunci i-a făcut asistenta o injecţie şi gata! L-am schimbat şi l-am urcat sus în cameră. Nu m-am putut uita foarte atent la corpul lui, pentru că nu am avut timp şi nici nu ştiam cele petrecute, că de era aşa, vă daţi seama că mă uitam atent. Am remarcat doar nişte urme de lovituri pe mâini iar de la cătuşe era o  rană, dar atât”, a povestit Augustin Madaşa, îngrijitor la Spitalul de Psihiatrie Mocrea, cel care ar fi acuzat că l-a bătut pe bietul bătrân. Angajaţii spitalului îşi amintesc că victima, a cerut toată noaptea apă iar una dintre asistente îşi aminteşte că pe unul dintre braţele bărbatului ar fi văzut o urmă roşie, ca şi cum ar fi fost făcută de un baston.

Directorul medical al spitalului, dr. Ioan Borzak, cel care l-a văzut dimineaţa pe Ioan Reghiş, a  fost ultima persoană care a reuşit să „stea de vorbă cu el”, înainte cu 15 minute de a intra în comă.

„Vineri dimineaţa când l-am văzut eu, arăta groaznic. Am rămas şocat. Pe coridor mă aştepta deja aparţinătorul cu trimiterea pentru internare în mână. Delira, era într-o demenţă senilă, nu am reuşit să port o conversaţie cu el. Nici după 15 minute, a intrat în comă. Eu i-am prescris nişte tranchilizante minore, aşa cum am crezut de cuviinţă, ca medic psihiatru şi nu traumatolog. I-am sugerat domnului care era aici, am înţeles că nepotul,  să îl transporte la un spital de urgenţe, pentru că eu nu am ce să îi fac, mai ales văzând că starea se agravează, însă acesta a refuzat subtil şi mi-a spus  că o să îl ducă acasă. I-am spus doar că eu mai mult de atât nu am ce să fac, nu că să îl ducă acasă «că nu o mai fi nimic de-aci», cum a precizat dânsul. Eu am plecat în jurul orei 16.00, când mi se termină programul, iar după ce am plecat eu,  a venit după el să îl externeze”, a declarat acesta.

„Există o anchetă în derulare şi în interiorul spitalului iar toţi cei care au fost pe tură atunci, au dat declaraţii la Parchet. Noi personal am fost sunaţi de oameni din Chereluş, care, când au auzit că se aruncă vina asupra noastră, ne-au  povestit cum a fost bătut bietul om de către cei doi poliţişti. Mai departe lăsăm organele abilitate să îşi facă treaba. Tot ce pot eu să spun este că în unitatea nostră spitalicească, nu este nevoie să acţionăm cu forţa asupra celor care sunt agresivi şi bolnavi, nu este nevoie decât de un calmant”, a declarat ec. Monica Pele, manager al Spitalului de Psihiatrie Mocrea.

„Dealtfel eu am dat dispoziţie ca urgenţele să se ia şi fără prezenţa medicului, asta pentru că nu poţi lăsa pacientul să aştepte şi mai ales ţinând cont de faptul că funcţionăm ca program de sanatoriu, avem doi medici, care sunt de la ora 07.30 şi până la ora 15.30 aici. Nu poţi lăsa pacienţii în stare gravă să aştepte...”, a conchis Monica Pele.

• Medicul de familie explică

Pe de altă parte, medicul de familie a fost singura persoană, se pare, care a sesizat că ceva nu este în regulă. Deşi iniţial am aflat că medicul de familie ar fi fost chemat la domiciliu vineri, la doar câteva ore după ce bărbatul a fost transportat acasă şi că tocmai dânsa a sunat imediat la postul de poliţie din Şicula, unde l-ar fi găsit la telefon chiar pe suspect, agentul de poliţie Bara, dr. Ioana Şeredan relatează altfel lucrurile.

„Vineri după-masă  a venit unul dintre nepoţii bărbatului la mine să îi dau o trimitere pentru  spitalul de la Mocrea. Bineînţeles că i-am dat-o deoarece ştiam că asta este procedura la un spital. Abia sâmbătă dimineaţa am fost chemată la domiciliul victimei, pentru a elibera un certificat de deces. Vă daţi seama că în momentul în care am văzut starea în care se afla bărbatul am refuzat categoric să eliberez orice fel de act şi l-am  sunat imediat pe şeful de post. Am vorbit cu şeful de post iar după câteva minute am fost sunată de agentul de poliţie Bara, care primul lucru m-a întrebat: «Familia e revoltată?». Eu am reacţionat aşa cum orice medic de familie ar trebui să reacţioneze în acel moment. Clar că şi familia a sesizat că este ceva în neregulă, dar nu au făcut nimic”, a declarat Ioana Şeredan, medic de familie din comuna Şicula.

• Traseu „cusut cu aţă albă”

Poliţistul acuzat de crimă se spală pe mâini aruncând în continuare vina pe angajaţii spitalului. Pe de altă parte, nimeni nu înţelege de ce asistentul de pe maşina de ambulanţă, cu care a fost transportat bătrânul la spitalul Mocrea, a decis să îl transporte aici şi nu la un spital de urgenţe, aşa cum ni s-ar fi părut normal, având în vedere starea victimei.  Din declaraţia poliţistului Bara, publicată în exclusivitate în cotidianul nostru, reiese clar faptul că acesta a decis iniţial ca bărbatul să fie dus la Mocrea, înainte de a sosi ambulanţa, l-a trimis pe nepotul victimei, Ioan Flueraş, în casă pentru a-i duce buletinul şi cuponul de pensie, lucruri pe care agentul de poliţie ştia că îi sunt cerute la internare la Mocrea.

Contactat telefonic, asistentul Ponta, care a fost pe ambulanţă în acea zi şi a cărui identitate a fost ţinută la mare secret de către ceilalţi colegi de la Ineu, refuză să dea orice fel de informaţie despre cele petrecute şi despre decizia de a-l transporta pe bătrân la Mocrea şi nu la un spital de urgenţe.

„Nu doresc să comentez deloc cele întâmplate şi refuz să dau explicaţii presei”, aceasta a fost singura declaraţie pe care am obţinut-o de la dumnealui.

Deşi Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad continuă încă cercetările referitor la acest caz, moartea bietului om, care şi-a găsit sfârşitul într-un mod departe de a fi natural,  ridică semne de întrebare. Pentru că totul pare să stea sub umbra unui mister, până la urmă se pare că principalul vinovat este chiar bietul om, pentru simplul fapt că.... a murit.

Sursa: Glasul Aradului