- Informaţia digitală versus informaţia tipărită

Cărţile de literatură nu mai reprezintă interes pentru elevii arădeni.  Atraşi de mirajul internetului şi al televiziunii, tot mai puţini elevi de liceu sunt preocupaţi să cumpere  literatură. Librarii din Arad spun că operele literare care în urmă cu câţiva ani  erau indispensabile pentru cei de vârstă şcolară, au început să se prăfuiască în prezent pe rafturile librăriilor. Doar culegerile şcolare şi cărţile de comentarii se vând mai bine.

De la an la an tot mai puţini copii citesc măcar o parte din operele cerute în programa şcolară. Acest lucru se reflectă cel mai mult în vocabularul foarte sărac al copiilor şi al adolescenţilor. Iar acest lucru se poate observa zilnic.

O vizită prin librăriile arădene scoate la iveală faptul că marea majoritate sunt pustii. Librarii spun că în perioada de vară, vânzările la cărţi merge prost. Fiind perioada vacanţelor ar fi de înţeles. Cu toate acestea în timpul anului şcolar, se mai găsesc părinţi care să frecventeze câte-o librărie, pentru a cumpăra pentru copiii lor lecturile cerute la şcoală.

„Vara e o perioadă moartă. Dacă înainte, cu ani în urmă, veneau cu lista  cu lecturi suplimentare dată de profesori şi luau cam tot ce găseau în librărie, acum avem cărţi, dar nu ştim cum să le mai punem. E adevărat că preţurile sunt cam mari pentru buzunarele noastre, dar nu cred că ăsta e motivul pentru care copiii nu mai cumpără cărţi. Pur şi simplu sunt indiferenţi. Probabil din cauza calculatorului şi a internetului nu mai au timp să mai şi citească”, a spus o vânzătoare în vârstă.

Altă librărie, aceaşi situaţie. Rafturi doldora de cărţi, preţuri mari şi nimeni care să se uite la standul de literatură. „Unii consideră preţurile cam mari. Dar având în vedere câţi bani cheltuiesc copiii din ziua de astăzi, pe haine, sucuri, ieşiri în oraş, cărţile au rămas la preţuri mici. Zeci de edituri oferă preţuri avantajoase, operele clasicilor, dar cine mai e interesat de aşa ceva când există ştrand, maşini sau calculator”, a afirmat un librar.

„Literatura, întrebare minus răspuns”

Profesorii de limba şi literatura română pot confirma dezinteresul elevilor pentru lectură. „Contextul social actual e cu totul altul decât cel de acum câţiva ani, câmd literatura reprezenta una dintre principalele surse de informaţie, şi nu în ultimul rând singura modalitate de instruire a vocabularului. Între timp au apărut cinematografele, televizorul, şi mai târziu internetul. Dacă toatea cestea ar fi fost concepute ca mijloace de instruire, şi nu ca scop în sine, nu ar mai face concurenţă neloială literaturii”, a spus Claudiu Semerean, învăţător.

Cele câteva posturi de televiziune care emit programe culturale nu pot face faţă invaziei de informaţie pe care internetul o promovează. Pe internet, messenger-ul, e-mailul sau jocurile sunt preferatele elevilor. Pentru a realiza un referat sau chiar eseu, cei mai mulţi preferă să ia materialul de-a gata de pe „net”. Chiar şi lucrările de licenţă au devenit un bun de „downloadat”.

„Trăsăturile caracteristice ale internetului pot contribui la crearea dependenţei. Accesul uşor, stimularea prin culorile vii, viteza mare, uşurinţa de folosire, anonimatul prin care inhibiţiile simţite în viaţa reală sunt înlăturate, transformă internetul într-o experienţă incitantă. Toate acestea tinerii nu le pot găsi în cărţi pentru că se caută un substitut pentru ce n-ai avut sau n-ai putut găsi în viaţa reală”, consideră psihologul Radiana Marcu.

Într-un final, acum când mai sunt câteva săptămâni până la începerea noului an şcolar, nu ne rămâne de făcut decât să sperăm în continuare că va veni o zi când noua generaţie va stinge calculatorul, va scoate din priză televizorul şi îşi va întoarce capul şi spre standurile prăfuite ale librăriilor. Vorba proverbului: „Mama mea avea doar certitudini citind o singură carte, Biblia, iar eu, citind biblioteci, am doar întrebări”.

Sursa: Glasul Aradului