Deschiderea celei de-a doua Conferinţe de Gerontologie de la Arad a avut loc ieri, în incinta Secţiei Clinice de Psihiatrie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad cu un Workshop intitulat „Medicina bazată pe dovezi în tratamentul tulburărilor de comportament  din boala Alzheimer”.

Workshop-ul a fost moderat de prof. dr. Delia Marina Podea, avându-i ca participanţi de onoare pe prof. univ. dr. Aurel Ardelean, rector al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, precum şi alţi participanţi cum ar fi prof. Dan Riga, prof. Sorin Riga (Bucureşti), prof. Petru Derevenco (Cluj-Napoca) şi întregul colectiv al Secţiei Clinice de Psihiatrie din Arad (dr. Mihaela Brad, dr. Marius Olariu, dr. Maria Vrabie, dr. Anamaria Furnica). În cadrul acestui workshop, s-au discutat probleme actuale privind creşterea procentului de persoane vârstnice, Organizaţia Mondială a Sănătăţii preconizând că în anul 2020 numărul populaţiei aflate la vârsta a treia se va dubla. Rezultă deci ca în viitorul apropiat ne vom confrunta cu o creştere a incidenţei bolilor vârstnicului printre care se numără şi boala Alzheimer. Prof. dr. Aurel Ardelean a declarat: „Dorim să subliniem şi cu acest prilej că în domeniul geriatriei şi gerontologiei România deţine mai multe premiere încă din prima jumătate a secolului XX. Se cuvine să omagiem opera profesoarei Ana Aslan, cea care în anul 1952 a înfiinţat primul Institut de geriatrie din lume, cu importante realizări în gerontologia clinică, cea care a realizat şi patentat un medicament eficient în profilaxia îmbătrânirii. Acum când suntem martorii unei îmbătrâniri globale a populaţiei, fenomen care ridică o serie de întrebări fundamentale referitoare la asistenţa medicală a persoanelor de vârsta a treia, considerăm că a doua conferinţă de Gerontologie este un prilej fericit de dezvoltare şi upgradare a cunoştinţelor în domeniu. Este astăzi evident că stresul oxidativ este cert implicat în procesele biomoleculare care conduc la alterările celulare în diverse stadii ale procesului de îmbătrânire. Heat Shock Proteins sunt implicate în mecanismele native de protecţie celulară împotriva degenerării proteinelor structurale. Nivelul proteinelor de şoc - Heat Shock Proteins – depinde de vârstă. Care din aceste proteine sunt implicate şi legătura lor cu procesul de senescenţă sunt încă obiect de studiu şi speculaţii ştiinţifice. Stimularea diverselor sisteme de apărare declanşate de stresul oxidant, chiar moderat, au un rol semnificativ în alterările celulare legate de procesul de îmbătrânire. Implicarea proteinelor de şoc - Heat Shock Proteins – în degenerescenţa celulară este încă neclară dar s-a fundamentat ştiinţific implicarea lor în mecanisme de coitoprotecţie. Astfel, apar noi, perspective în dezvoltarea unor agenţi farmacologici noi cu acţiune anti-aging  la nivel molecular”. 

Sursa: Glasul Aradului