Este o certitudine: SUA traversează o criză financiară de proporţii care poate fi comparată, în linii generale, păstrând proporţiile, cu cea survenită în urma crahului bursier din 1929, de pe Wall Street. Reverberaţiile internaţionale ale căderii pieţei de capital din SUA sunt semnificative. Cum este şi firesc, într-o economie interdependentă, specifică erei globalizării, celelalte mari economii ale lumii au reacţionat destul de prompt, în identificarea unor soluţii menite să prevină generalizarea crizei. Până acum, acestea, reprezentate prin băncile lor centrale, au căzut de acord asupra necesităţii infuziei masive de capitaluri atât pe piaţa americană, cât şi pe pieţele pe care le tutelează.

Să fie suficientă această soluţie pentru a limita sau stopa un fenomen economic a cărui simptome s-au anunţat de câţiva ani buni? Deja, mesajele electorale ale celor două echipe concurente pentru Casa Alba, republicană şi democrată, sunt centrate pe surprinderea efectelor crizei financiare în viaţa cotidiană a cetăţeanului american. Acesta, spun ultimele sondaje de opinie, a devenit, firesc, mult mai preocupat de „ziua de mâine” decât de „misiunea Americii în lume”.

Contextul geopolitic în care sunt nevoite să evolueze SUA în acest moment este unul destul de incomod. Principalii concurenţi ai SUA pe scena internaţională au identificat foarte clar şi realist această situaţie şi nu ezită să o speculeze. Pe un fond de antipatie faţă de SUA, din ce în ce mai consistent, surprins în unele ţări din Orientul Mijlociu, Asia şi America de Sud, Rusia iniţiază noi alianţe energetice şi strategice în aceste regiuni. Regimurile politice din Venezuela, Cuba şi Bolivia sunt doritoare să concretizeze parteneriate economice şi militare cu Rusia, în cadrul cărora importul de tehnologie militară va ocupa un loc central.

În Asia, Pakistanul, care în mod oficial, prin elita politico-militară, s-a manifestat ca un aliat al SUA, în lupta împotriva terorismului, dă semne tot mai elocvente că nu ar nesocoti ieşirea de sub „umbrela” americană. Or, prin această posibilă schimbare a atitudinii Pakistanului, este periclitată lupta antiteroristă dusă în Afghanistan.

În contrapondere la demersurile Rusiei pe plan extern, SUA încearcă să-şi consolideze vechile alianţe de pe continentul asiatic. Exportul de tehnologie nucleară către India - un aliat tradiţional - şi dispunerea capabilităţilor militare în ţări precum: Coreea de Sud, Taiwan, Indonezia, Australia, Singapore sunt doar câteva aspecte ale politicii de „indiguire” a influenţei ruseşti în Asia şi zona Pacificului.

Sursa: Glasul Aradului