Sunt momente în viaţă când necazurile ne curmă visele, ne abat de la căile alese, ori ne fac să renunţăm la   idealuri pentru care am luptat o viaţă. Deşi uneori neputinţa îşi pune drastic amprenta asupra viselor noastre, speranţele rămân cele care dăinuie, făcându-ne să mergem mai departe. Într-un asemenea caz este Ana-Maria, în vârstă de 15 ani, ale cărei pasiuni au  trebuit să apună din pricina unei tumori localizate pe plămânul stâng. Din fericire, Ana-Maria a fost operată, în prezent starea sănătăţii ei îmbunătăţindu-se vădit.

Boala s-a pus în calea idealurilor

Ana-Maria a ajuns să fie diagnosticată cu tumoră la plămânul stâng în baza unui set de analize pe care le făcea pentru sportul pe care îl practica. Ana-Maria a ocupat locul II la Concursul Naţional de judo Ne Waza Turnu-Severin, însă, bucuria ei nu a ţinut mult, aflând că este bolnavă, imediat după analize. Cu toate că cheltuielile tratamentului au fost costisitoare, cu ajutorul Fundaţiei Pro Prietenia care s-a ocupat de strângerea de fonduri, s-a adunat sumă de 3.000 euro, bani suficienţi pentru intervenţia chirurghicală de extirpare a tumorii la un spital din Szeged, Ungaria. „În momentul extirpării tumora be-nignă mai avea doar trei milime-   tri până să ajungă la inimă iar rădăcinile începeau să devină maligne“, povesteşte Ana-Maria. Acum, tânăra este sănătoasă, iar speranţele unui trai mai bun încep să prindă contur.

Dorinţa de a avea un cămin

Familia Covaciu tăieşte într-o locuinţă amenjată în piviniţa unei clădiri. Ana-Maria mai are încă doi fraţi, Lavinia şi Emanuel care locuiesc în aceeaşi locuinţă împreună cu mama lor, Tatiana. Din păcate, mama, unicul sprijin al familiei suferă de deficienţe de auz şi vorbire, fiind astfel în imposibilitatea de a lucra. Situaţia financiară precară şi divorţul au pus-o pe Tatiana în imposibilitatea de a-şi permite cumpărarea unei locuinţe,  astfel încât o lungă perioadă de timp aceştia au locuit în pivniţa unui imobil comun, pe care şi-au amenajat-o după măsura posibilităţilor. Din bunăvoinţa locatarilor care pot avea drepturi la una dintre încăperile pivniţei ocupate de familia Covaciu, familia a putut locui, iar în timp mama a reuşit să cumpere doar una dintre încăperi. Fundaţia Pro Prietenia le-a întins o mână de ajutor sprijinindu-i să-şi încropească un cămin. „Înainte locuiam doar în încăperea comună a pivniţei iar locatarii, înţelegând situaţia nu aveau nici o pretenţie pentru că oricum mă îngrijesc ca totul să fie curat şi să nu deranjez pe nimeni. Sunt fericită că am putut să cumpăr o încăpere şi pot considera că este a noastră. De acum pot încerca să o transform într-un cămin cald şi primitor pentru copiii mei“, povesteşte Tatiana.

Cu toate că singurele venituri ale familiei sunt alocaţia de stat a copiilor şi îndemnizaţia mamei de persoană cu handicap, din pricina deficienţelor de auz şi vorbire, familia Covaciu este plină de speranţă şi mereu cu zâmbetul pe buze. Călită de necazuri, cu dorinţa de a le oferi un trai mai bun ficelor şi fiului ei, Tatiana îşi sfidează problema de sănătate şi luptă pentru a avea o locuinţă pentru ea şi copiii ei. Cei trei copii, îşi ajută mama, învaţă şi îşi urmează idealurile... un exemplu fiind Ana-Maria care, încă mai este pasionată de judo. Pentru unii ambiţia şi speranţa merg mână în mână, pentru că astfel visele par mai aproape...

Sursa: Glasul Aradului