Un nou proiect de lege încinge spiritele în învăţământul românesc. Ministerul Educaţiei vrea să-i evalueze pe dascăli în funcţie de performanţe. Criteriile de evaluare ţin cont atât de performanţa elevilor, dar şi de implicarea cadrelor didactice în activităţile şcolii. Evaluarea profesorilor va porni de la progresul şcolar. Astfel, la începutul anului şcolar, elevii vor fi testaţi pe baza unor subiecte formulate la nivel naţional, iar rezultatele testelor vor fi punct de plecare pentru stabilirea salariilor.

Cadrele didactice vor fi evaluate de directorul şcolii, consiliul profesoral, elevi, părinţi şi comunitate. Noua modalitate de salarizare va da directorului şcolii mai multe atribuţii şi va limita rolul inspectoratelor şcolare.

Introducerea noilor criterii stârneşte reacţii diferite printre elevii, părinţii şi profesorii arădeni. Dacă majoritatea directorilor de unităţi şcolare îmbrăţişează această idee a descentralizării, unii părinţi sunt de cu totul o altă părere. Ei susţin că aceasta nu este altceva decât o altă reformă care va duce la scăderea nivelului de învăţământ. Pe deasupra, o descentralizare va încuraja corupţia în rândul conducerilor şcolilor, susţin părinţii. Potrivit acestor criterii, cadrele didactice vor primi salarii mai mari în funcţie de performanţele la clasă ale elevilor, de rolurile pe care şi le asumă- activităţi extracurriculare, parteneriate, activităţi interdisciplinare, în funcţie de aplicarea metodelor moderne de predare şi de contribuţia profesorului la prestigiul şcolii.

Nu suntem pregătiţi

Profesoara Maria Buruc şi totodată liderul Sindicatului Liber din Învăţământul Arădean consideră că o astfel de lege, prin care profesorii să primească salarii în funcţie de randamentul elevilor, este incompletă. „Este foarte greu să faci o astfel de evaluare a cadrelor didactice. Ea nu va reflecta nicidecum calitatea activităţii lor. Trebuie să avem în considerare două identităţi: elevul şi profesorul. Degeaba este motivat profesorul, dacă elevul, dintr-un motiv sau altul, nu are nici un interes faţă de activitatea şcolară. Aşa cum poate fi valabilă şi reciproca: un elev bun poate să aibă rezultate deosebite şi fără aportul unui profesor mai... nemotivat. Genul acesta de apreciere ar trebui completat cu ceva, nu este suficient. Cât despre descentralizare, cred că directorii ar trebui să fie foarte bine pregătiţi pentru a putea face faţă unei asemenea responsabilităţi“, ne spune prof. Maria Buruc.

Profesorii nu văd legea cu ochi buni 

Cadrele didactice consideră că ar trebui foarte bine gândite aceste legi noi. De asemenea, le este teamă şi de subiectivismul care poate exista din partea consiliului de administraţie şi al conducerii unităţilor, care ar putea influenţa negativ aplicarea corectă a legii. Pe de altă parte, „există mari diferenţe valorice între şcoli. Una este să predai unui elev de la „Moise Nicoară“, care nu necesită o atât de mare implicare din partea cadrului didactic şi alta este să predai unui elev de la o şcoală generală dintr-un cartier, unde elevii sunt veniţi de la ţară sau nu manifestă un interes prea mare spre învăţătură. Ar trebui ca profesorii să fie monitorizaţi după investiţia afectivă şi de muncă pe care o depun. Este mult mai greu să ridici un copil de la nota 4 la 4.50, decât un copil de la nota 9 la 10“, ne spune prof. Rodica Ionuţaş, de la Grupul Şcolar Forestier.

Descentralizarea, salvarea învăţământului românesc

„Aştept descentralizarea de trei sau patru ani. Aceasta ar fi singura salvare a învăţământului românesc. Atâta timp cât totul vine de la Bucureşti, vom avea parte în continuare de un învăţământ superficial şi nu de calitate. Recent s-a făcut o clasificare a stării învăţământului din mai multe ţări. Din 56 de ţări, România ocupă locul 46. Este trist, având în vedere că noi credeam, datorită olimpicilor, că suntem undeva pe podium. De multe ori facem legi destul de bune, ca aceasta a descentralizării, dar din păcate uităm să le mai şi aplicăm“, consideră Viorel Ignat, directorul Şcolii Generale nr.7. În favoarea descentralizării se pronunţă şi Sorin Haiduc, directorul Liceului Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal“: „De când aştept eu descentralizarea. Avantajele sunt multiple: angajările se vor face de către consiliul administrativ al şcolii, ceea ce va transfera responsabilitatea de la Inspectoratul Şcolar. În felul acesta, vom putea fi mult mai atenţi la calitatea profesorilor. Un alt avantaj constă în libertatea de salarizare. De asemenea, fiecare şcoală se va putea administra singură, pe baza unui buget primit în funcţie de numărul de elevi“.

Funcţii împărţite

În cazul descentralizării, responsabilitatea Inspectoratului Şcolar va trece în seama direcţiunilor unităţilor şcolare. Nicolae Pellegrini, inspector din cadrul ISJ, ne declară: „Atribuţiile vor trebui împărţite. Recrutarea resurselor umane ar fi cel mai bine să treacă în seama şcolilor, la fel şi salarizarea. Pe de altă parte, programa şcolară să fie la nivel naţional“.

Părinţii sunt nemulţumiţi

Cristina B. este părinte a două fete. Ea este de părere că „teoretic, lucrurile sună foarte bine. Din păcate, practic, sunt foarte greu de realizat. O descentralizare ar putea încuraja corupţia şi probabil asta se va şi întâmpla. Directorii îşi vor angaja familiile şi pe cine vor dori. Cred că România ar fi avut mult mai mult de câştigat dacă nu se făceau atât de multe reforme în învăţământ. Reformele sunt costisitoare, iar până acum toate au eşuat în acest domeniu. Pe de altă parte, dacă salariile profesorilor vor depinde de notele elevilor, atunci toţi vor primi numai note de zece“. 

Sursa: Glasul Aradului