Oraşul Lipova, este alcătuit din reuniunea a trei vechi localităţi. Cu o populaţie de 11.236 locuitori, este situat pe ambele maluri ale râului Mureş, la intrarea acestuia în Câmpia Aradului.

Cetatea Lipovei a fost clădită în timpul domniei lui Bela al IV-lea ( - ). Prima menţiune documentară apare atunci când regele dădea ordin să fie refăcută cetatea distrusă de invazia tătara. Totuşi, pe teritoriul Lipovei s-au descoperit urme ale unor vechi aşezări neolitice, dacice şi romane, care dovedesc prezenţa unei aşezării timpurii. În schimb, apare consemnată cu numele de Lipva iar în  cetatea este declarată oraş liber. Cetatea a fost în  secolul XV proprietate a Huniazilor.

Fiind amplasată pe râul Mureş, deci în nordul Banatului, Lipova a fost permanent disputată de habsburgi şi de otomani. Disputele succesive au făcut ca oraşul să intre de două ori sub administraţie otomană între anii 1552 - 1595  şi  1613 - 1718. În urma semnării în 1718, oraşul a revenit definitiv în mâna habsburgilor. Totuşi, Lipova este una dintre puţinele localităţi stăpânite de turci în care s-au mai păstrat urme ale acestora, Bazarul turcesc fiind reprezentativ în acest sens.

De numele cetăţii sunt legate nume sonore ale istoriei, precum Iancu de Hunedoara, Matei Corvin, Gheorghe Doja, Ioan Zapolya şi alţii.

Lipova secolelor XVIII şi XIX este un centru economic dezvoltat cu bresle şi meşteşugari renumiţi. Oraşul devine în timpul revoluţiei paşoptiste şi în prima jumătate a secolului XX un important centru de emancipare politică şi naţională de al cărui activitate sunt legate nume de rezonanţă ca Nicolae Bălcescu, Vasile Goldiş, Alexandru Mocioni sau Teodor Şerb.

În prezent, economia oraşului cunoaşte o dinamică puternică cu creşteri semnificative semnalate în toate sectoarele de activitate. Potenţialul turistic de care dispune oraşul este unul de excepţie cuprinzând atât elemente ale fondului turistic natural, dar mai cu seamă din cel antropic.

Sursa: Glasul Aradului