Convorbiri cu scriitorul Baruţu T. Arghezi

- Universitatea de Vest „ Vasile Goldiş” din Arad a organizat, pe parcursul întregului an, 2008, un amplu Program de manifestãri ştiinţifice şi culturale dedicate celor 90 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Cum apreciaţi acest demers?

- Iniţiativele d-lui Rector, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, în acest spaţiu cultural academic, constituie o înaltã lecţie de cinstire a valorilor consfinţite de evenimentele marilor momente istorice ale unitãţii naţionale, în care Vasile Goldiş ocupã un loc central.

- Ce înseamnã ţara pentru Dvs.?

- ţara este un simbol şi o realitate justificatã. Trecutul mai înseamnã istorie şi respect, dar şi valorificarea unei culturi bine stabilite şi definitive. Lumea trebuie sã afle adevãrurile româneşti, pentru a recunoaşte în ea o parte din evoluţiile ei generale.

- Dar, Aradul ?

- Aradul pentru mine este un eveniment direct şi universal. Deşi mai are încã de realizat o serie de proiecte care sã-i facã cunoscute valorile ştiinţifice şi culturale. Ar trebui investit mai mult pentru cunoa şterea personalitãţilor arãdene care au intrat în istorie, cât şi pentru continuatorii de azi.

- Internetul a lansat o nouã filosofie a vieţii: globalizarea (sau mondializarea). În ce mãsurã este afectat sentimentul naţional ?

- Printr-o bunã cunoaştere a valorilor concrete româneşti, în multiple domenii, România se poate integra armonios în exigenţele civilizaţiei europene.

- În eseul „ O paginã de istorie” publicat de Dvs. în volumul „Înaintea uitãrii” apãrut la Oradea în anul 2000, comentaţi un manuscris aparţinând lui Tudor Arghezi. La ce se referã acest manuscris?

- „O paginã de istorie” este o nouã mãrturie de scriitor: este un manuscris original, cu referire la anii rãzboiului şi ai epocii urmãtoare, notat în creion, al lui T. Arghezi, privind viaţa şi scrisul, dovedind încã o datã revolta lui împotriva asupritorilor scriitorilor cinstiţi, dar prigoniţi datoritã neconformismului lor faţã de puterea politicã instalatã în diverse epoci.

- La ce cãrţi semnate de Baruţu T. Arghezi ţineţi mai mult?

- Fiecare carte poartã destinul autorului ei. Uneori, detaliile vorbesc mai puternic decât chiar subiectul principal. Am sã vã spun câteva titluri din cãrţile mele: Paşi prin lume; Dincolo de zare; Înaintea uitãrii; Note şi comentarii… şi Pomul vieţii, în colaborare cu soţia mea, Doina Melania Arghezi – carte apãrutã în Elveţia, la Lausanne la cumpãna dintre douã milenii (1999). O carte plinã de simboluri ale vieţii.

- Vã rog sã adresaţi, în încheierea convorbirii noastre, un mesaj cititorilor Dvs.

- Doresc sã le transmit tuturor cititorilor, dar mai ales tinerilor, sã mângâie pagina cãrţilor, sã-şi umple sufletul de bogãţii şi imagini create de condei şi hãrnicia celor care tipãresc textele. Fiecare filã parcursã îmbogãţeşte mintea şi sufletul. Dacã crucea este simbolul braţelor deschise spre infinit, primind întreaga omenire la pieptul ei, Bradul de Crãciun este Pomul vieţii pentru copiii noştri.

Sursa: Glasul Aradului