Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare a familiei creştine de peste an. O sărbătoare familială prin excelenţă, la care participăm cu toţii. Copiii, asemenea Pruncului Sfânt din Betleemul Iudeii, sunt înconjuraţi cu daruri aducătoare de bucurii. Părinţii şi bunicii, copleşiţi de minunate colinde şi de fericirea fără margini a celor mici, închină anul care a trecut Domnului şi poartă în suflete speranţa unui an mai bun.

  Este Sărbătoarea cu cele mai adânci trăiri spirituale, dar şi cu manifestări sociale pe măsură. Noi, românii, am păstrat peste două mii de ani, cu sfinţenie, obiceiul colindatului. Obiceiul mersului cu colinda pe la neamuri, prieteni sau cunoscuţi, pentru a le împărtăşi Vestea Minunată a Naşterii Mântuitorului. Un obicei de socializare pe care alte neamuri l-au pierdut de câteva secole şi nu mai au nici măcar speranţa reînvierii lui. Iată pentru ce, ne-am gândit să alegem, pentru dumneavoastră, câteva dintre cele mai frumoase colinde, adevărate perle de trăire spirituală, pe care sufletele româneşti ale veacurilor trecute le-au adus ca prinos, Domnului.

Sursa: Glasul Aradului