Mii de persoane au participat ieri la slujba de Bobotează, umplând până la refuz orice biserică din oraşul nostru. Pentru a fi siguri că vor ajunge să ia apă sfinţită din butoaiele pregătite de preoţi, mulţi credincioşi s-au aşezat la coadă cu zeci de minute înainte. La Catedrala Nouă, spre exemplu, au fost pregătite zece butoaie a câte 220 de litri fiecare. Spre deosebire de alţi ani, lumea a fost liniştită aşteptând în ordine şi cu răbdare să-i vină rândul la apă. Oamenii au înţeles că adevăratul sens al sărbătorii este în biserică şi nu în a se îmbulzi la butoaiele cu apă sfinţită, aceasta ajungând la fiecare.

Botezul Domnului, sărbătoare cunoscută sub denumirea populară de Bobotează, este numită în limbaj teologic Epifania. Această denumire se referă la dumnezeiasca arătare a Sfintei Treimi. Este una dintre cele mai importante sărbători creştine între sărbătorile împărăteşti. Acestea sunt închinate uneia dintre persoanele Sfintei Treimi. La începutul creştinismului, Boboteaza se sărbătorea împreună cu Naşterea Domnului. Din secolul al IV-lea însă, sărbătorile se despart, Botezul Domnului urmând să fie cinstit în data de 6 ianuarie, aşa cum s-a păstrat până în zilele noastre.
„La Botezul Domnului, Iisus – fiul lui Dumnezeu, este botezat în Iordan de către Proorocul Ioan, care îşi va lua numele de Ioan Botezătorul. Cu acest prilej se va arăta Sfânta Treime, adică Teofania: Fiul – în râul Iordan; Tatăl – care se aude din Cer cu un glas ca de tunet şi Duhul Sfânt care plana ca un porumbel deasupra cerului“, ne spune părintele Vasile Pop, consilierul episcopal.

Sfinţirea apelor
În timpul botezului Mântuitorului, apa Iordanului şi-a schimbat cursul în acel moment. „La Botezul Domnului, apele se sfinţesc. În absolut toate bisericile se săvârşeşte în această zi sfinţirea apei, aghiasma mare. Această apă este păstrată cu multă grijă în fiecare casă. Din ea se consumă în situaţii deosebite, după zile de post şi rugăciune. Se stropeşte cu ea casa sau locurile bântuite de duhurile necurate. Apa sfinţită are proprietăţi deosebite de ale apei obişnuite. Nu se alterează, putând fi păstrată foarte mulţi ani“, spune preotul Vasile Pop.
Slujba de sfinţire a apei este una impresionantă care adună mii de creştini. De la ora 09.00 începe Utrenia, urmând ca de la ora 10.00 să se săvârşească Sfânta Liturghie. După încheierea Liturghiei, are loc slujba specială de sfinţire a apei. În unele părţi ale ţării se obişnuieşte să se sfinţească apele unui râu. Spre exemplu, la Dunăre se obişnuieşte săvârşirea unui astfel de obicei. Şi la noi a existat aşa ceva. Se sfinţeau apele râului Mureş, iar la final se arunca o Cruce, iar tinerii se întreceau cine să o aducă primul.
„S-a renunţat la un astfel de obicei din cauza faptului că spectacolul trona în faţa caracterului sacru al evenimentului. Lumea era mai atentă la spectacol decât la săvârşirea Slujbei“, încheie părintele.

Sursa: Glasul Aradului