Calitate, modernizare, eficienţă – trăsături definitorii ale economiei arădene
În ultimul an al dictaturii comuniste, cu prilejul zilei de naştere a lui Nicolae Ceauşescu, presa locală a dedicat spaţii generoase evenimentului pe care servitorii regimului îl considerau de importanţă capitală. În Flacăra Roşie arădeană au fost publicate pagini tematice cu poezii, ode, proză, mulţumiri – toate adresate „iubitului conducător”. Poeţi şi prozatori importanţi ai Aradului, asupra cărora vom insista probabil cu o altă ocazie, au profitat de prilej pentru a executa o exemplară dovadă de devotament faţă de Partidul Comunist şi de liderul său maxim. Vom reda astăzi unul dintre cele două articole ample publicate la Arad cu prilejul zilei de naştere a lui Nicolae Ceauşescu, articol de analiză care rezumă nu numai spiritul acelor vremuri, dar şi principalele direcţii de manipulare a opiniei publice. Pentru cei nostalgici, în ziarul de mâine publicăm un al doilea articol, tot din Flacăra Roşie, despre aportul oamenilor muncii din Arad la creşterea socialismului şi înălţarea sa pe cele mai înalte culmi de glorie, în lumina sfaturilor înţelepte ale iubitului conducător. (Andrei Ando)
“Scopul întregii activităţi economico-sociale în societatea noastră socialistă îl reprezintă creşterea generală a avuţiei naţionale, pe baza dezvoltării forţelor de producţie, a tuturor sectoarelor, a ştiinţei, învăţământului, culturii şi ridicarea pe această bază a bunăstării generale a omului, lichidarea cu desăvârşire a sărăciei, asigurarea unei societăţi a oamenilor muncii în care să nu existe nici bogaţi nici săraci, ci oameni ai muncii care au un nivel civilizat, demn de viaţă materială şi spirituală şi îşi făuresc viitorul în mod liber, aşa cum îl doresc”.NICOLAE CEAUŞESCU
Sărbătorim astăzi o zi scumpă nouă tuturor: aniversarea zilei de naştere a celui mai iubit fiu al naţiunii noastre, eminent conducător al partidului şi statului, Omul care prin activitatea sa a dat nume unei epoci – ziua de naştere a secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Gândirea creatoare, ştiinţifică şi realistă, capacitatea vizionară, neobosita putere de muncă a iubitului nostru conducător acţionează ca un suprem dinamizator al marilor procese de dezvoltare economică, social-politică şi culturală, chezăşuind atingerea de noi şi mereu mai înalte cote pe calea destinului socialist al patriei.De-a lungul celor peste două decenii care au trecut de la acel memorabil Congres al IX-lea – care s-au dovedit a fi epoca cea mai fertilă şi bogată în împliniri din întreaga istorie a patriei – şi judeţul Arad – asemenea întregii noastre ţări – a cunoscut prefaceri structurale profunde care         i-au schimbat radical înfăţişarea. Chipul înfloritor de astăzi al judeţului, forţa lui economică în continuă creştere, crearea de noi ramuri industriale, faţa mereu înnoită a oraşelor şi comunelor vorbesc elocvent despre capacitatea şi hărnicia oamenilor de pe aceste vechi meleaguri româneşti, despre spiritul lor creator, despre abnegaţia cu care înfăptuiesc zi de zi politica partidului. Să amintim în acest sens doar faptul că, în această perioadă, producţia industrială a judeţului nostru a sporit de 5,5 ori, iar cea agricolă de aproape trei ori.În această epocă, numeroasele şi adâncile prefaceri înnoitoare din toate domeniile de activitate au fost înlesnite în primul rând de alocarea unor însemnate fonduri de investiţii care totalizează circa 57 miliarde lei, reprezentând 80 la sută din totalul fondurilor destinate judeţului nostru în anii construcţiei socialiste. Aceste fonduri au asigurat dezvoltarea şi modernizarea puternică a industriei, a agriculturii, a celorlalte ramuri economice, dezvoltare concretizată în sporirea fondurilor fixe industriale de 10,6 ori, iar a celor din agricultură de 5,4 ori.Aradul a moştenit o tradiţie industrială în prelucrarea metalelor, a lemnului, a bumbacului, a produselor agricole. Dar, oare, se mai poate face o comparaţie între vechea întreprindere arădeană de vagoane distrusă de război, şi uzina de astăzi? Vizitele secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu în această uzină au însemnat de fiecare dată, un pas înainte pe drumul modernizării, al afirmării industriei româneşti pe plan mondial. Faptul că astăzi I.V.A. are capacitatea de a construi orice tip de vagon – de metrou, de călători sau mărfuri – vorbeşte de la sine despre saltul făcut în domeniul tehnologiilor dar nu mai puţin a pregătirii profesionale.Aceleaşi vizite de lucru ale secretarului general al partidului au determinat şi ampla dezvoltare şi modernizare a Întreprinderii de maşini-unelte. Cum poate fi definit progresul, pe calea dezvoltării intensive, a acestei uzine? Foarte simplu: de la strungul universal la celula flexibilă robotizată. Dar prelucrarea lemnului? Anul Congresului al IX-lea al partidului a găsit în acest sector un embrion. Dar anii “Epocii de aur”      l-au dezvoltat, l-au amplificat şi       l-au transformat în puternicul Combinat de prelucrare a lemnului a cărui marcă este apreciată pe cele mai pretenţioase pieţe ale lumii. Aceşti ani au consemnat şi o altă importantă mutaţie calitativă în structura industriei arădene: înfiinţarea unor unităţi economice de vârf, care valorifică în cel mai înalt grad munca oamenilor şi resursele materiale. Ne referim, desigur, la construirea Combinatului de îngrăşăminte chimice – a cărui piatră de temelie a fost pusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu – şi la Întreprinderea de orologerie industrială, a doua unitate arădeană reprezentativă a mecanicii fine. Practic nu există întreprindere arădeană, mai veche sau mai nouă, care în această epocă de înflorire economică şi socială să nu fi cunoscut înnoirea, perfecţionarea tehnologică.Dar nu numai în industrie, ci în toate sectoarele de activitate, deoarece nu există sector economic sau social care să nu fi beneficiat de condiţiile materiale ale perfecţionării. Agricultura arădeană, de pildă, dispune acum de aproape 6.000 tractoare fizice agricole (revenind fiecărui tractor 60 ha arabil, faţă de 112 ha în 1965), peste 2.000 combine autopropulsate de recoltat păioase şi alte numeroase maşini agricole. Zootehnia şi-a sporit efectivele (la sfârşitul anului trecut faţă de 1965) cu 31,4 la sută la bovine, de 2,5 ori la porcine, cu 57,9 la sută la ovine etc. Pe această bază tehnico-materială puternică, modernă şi mereu modernizată, nici pământul şi nici ţăranul nu mai sunt ceea ce erau în urmă cu două decenii. Împreună au cunoscut o transformare fundamentală. În agricultura arădeană fiinţează cinci staţiuni de cercetări ştiinţifice, două centre de încercare a soiurilor şi un centru de cercetări pedologice. Toate, cu aportul nemijlocit al specialiştilor din fiecare unitate, au menirea de a sprijini ţăranul cooperator, muncitorul agricol să dea pământului ceea ce natura nu-i dă îndeajuns sau nu-i poate da şi să-i smulgă recolte tot mai bogate. Toate acestea constituie rodul noii revoluţii agrare – iniţiată şi condusă de partid, personal de secretarul său general, rodul revoluţiei care schimbă ţăranul tradiţional într-un om instruit, harnic, care se sprijină, în tot ce face, pe ştiinţă şi tehnică. Se schimbă însă nu numai ţăranul. Cu toate că structura socială este, în principiu, oglinda marilor transformări revoluţionare petrecute în dezvoltarea judeţului – consemnăm în acest sens creşterea populaţiei ocupate în industrie şi ramurile neagricole de la 39 la sută în 1965, la 68 la sută în 1988 şi scăderea celei din agricultură, în aceeaşi perioadă, de la 61 la sută la 32 la sută – ea nu oglindeşte şi nu poate oglindi fidel nivelul de pregătire generală a oamenilor, capacitatea lor profesională de a ţine pasul sau chiar de a fi înaintea tehnicii cu care sunt continuu înzestrate unităţile economice. Da, numărul muncitorilor industriali a sporit considerabil, atât ca pondere cât şi ca număr – de la 50.000 în 1965 la peste 82.000 în 1988. Dar asta nu e totul. Deoarece indiferent de sectorul în care activează, condiţia socială a omului muncii s-a schimbat radical. Este şi aceasta o ctitorie a Epocii Nicolae Ceauşescu, deoarece niciodată ca acum nu li s-au oferit oamenilor – alături de condiţiile de muncă şi viaţă net superioare – atâtea posibilităţi de a se perfecţiona, de a-şi afirma şi dezvolta multilateral personalitatea.Calitate, modernizare, eficienţă – trei trăsături care definesc astăzi economia arădeană, trăsături izvorâte din politica înţeleaptă a partidului, din clarviziunea secretarului său general, din efortul oamenilor muncii care fac, prin munca lor, să rodească vetrele de pâine şi de foc ale judeţului. Trăsături care au făcut ca produsele arădene să câştige noi pieţe externe, noi parteneri comerciali, iar economia arădeană să-şi înscrie în buchetul împlinirilor o altă performanţă – sporirea exportului, în decurs de numai 18 ani, de 4,8 ori.Acum, la ceas aniversar, odată cu urările de viaţă lungă, sănătate şi tradiţionalul “La mulţi ani!” adresate cu aleasă preţuire şi profund respect, din adâncul sufletului, ctitorului României moderne, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, să ne angajăm ferm că vom munci cu abnegaţie, în spirit revoluţionar, pentru a fructifica şi mai eficient această minunată zestre, pentru progresul continuu al patriei, pentru a ne face viaţa mai frumoasă şi mai îmbelşugată.

Sursa: Observator.info