Micii producători ameninţă că laptele va ajunge hrană pentru animale
05.02.2009
⋅ 0 comentarii
Ordonanţa care îi obligă pe ţărani să-şi vândă laptele în recipienţi din sticlă şi să ambaleze brânza a golit pieţele din Arad. Din cei peste 1.000 de mici producători doar 105 au anunţat că se vor conforma noilor reguli. În timp ce medicii veterinari avertizează că o mare parte dintre comercianţii ambulanţi de lactate nu au acasă nici apă curentă, crescătorii de animale ameninţă că laptele va ajunge hrană pentru animale.
Pentru ca micii producători, din pieţe să mai poată vinde produsele obţinute de la animale trebuie să se înregistreze la Direcţia Sanitar Veterinară pentru a obţine „Documentul de înregistrare sanitar-veterinar”. Pentru a-l obţine comercianţii trebuie să depună o cerere tip şi să achite o taxă specială. De asemenea produsele trebuie să fie comercializate în ambalaje curate şi etichetate, în caz contrar riscă amenzi de până la 5.000 de lei. La această categorie intră şi micii producători de lapte şi produse lactate, ouă şi miere, care trebuie să se înregistreze la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (D.S.V.S.A.). Astfel produsele comercializate trebuie să fie ambalate şi etichetate, aici apărând inscripţionată şi data fabricaţiei şi termenul de valabilitate.
D.S.V.S.A. a început de luni controalele în pieţe pentru a vedea dacă vânzătorii s-au conformat la prevederile legale – „Toţi producătorii trebuie să îşi ambaleze şi să eticheteze marfa. Noi am demarat controalele de ieri şi nu s-au aplicat amenzi deoarece oamenii şi-au ambalat marfa iar unii şi-au depus documentele necesare şi vor începe să le ambaleze”, spune Viorel Agud, directorul DSVSA Arad.
Nu toţi crescători de animale îşi permit să se conformeze cerinţelor
Producătorii ştiau încă de anul trecut că trebuie să se conformeze normelor europene, cu toţii sperau însă că legea se va modifica. Noua legislaţie presupune o cheltuială pe care nu toţi crescătorii de animale şi-o pot permite. Aceasta presupune să plăteşti impozite, să înfiinţezi o firmă, dar şi să îţi procuri recipienţi din sticlă, ambalaje şi etichete.
În aceste condiţii mulţi ţărani din judeţ renunţă să mai vină la piaţă în Arad şi preferă să dea surplusul de lapte la animale – „să ne dea ei recipienţi, de unde atâţia bani? Mai bine dăm laptele la porci, la miei...”, spune un ţăran. O cumpărătoare a spus că „Nu e bine pentru că nu toţi îşi permit să aibe recipienţi din sticlă. Este o cheltuială în plus, apoi trebuie mers la Registrul Comerţului să îşi facă firme, să plătească impozite mai mari. Nici pentru noi nu este bine pentru că va trebui să mergem la magazine să cumpărăm lapte unde este şi mai scump şi nici nu este la fel de sănătos. ”
De asemenea medicii veterinari se tem că micii producători vor găsi o altă metodă de comercializare – vor merge în scara blocurilor şi vor încerca să îşi găsească clienţi.
Numărul ţăranilor cu produse lactate a scăzut îngrijorător în pieţe.
În hala Agroalimentară din Piaţa Catedralei, nu mai pot fi cumpărate lactate decât de la două persoane. Din cele 20 de standuri alocate acestor produse doar două erau ocupate, dar nici acestea nu aveau lactatele ambalate corespunzător încă.
Vânzătorii din hală ne-au explicat că nu au venit decât cei care aveau actele în regulă. „Au venit inspectori de la Direcţia Sanitar Veterinară şi ne-au explicat că avem nevoie de autorizaţii pentru locul în care se prepară brânza însă nu ne-au spus nimic despre ambalare. Am auzit la televizor că trebuie să le etichetăm şi să le ambalăm dar nu se ştie de când. Eu am autorizaţia pentru spaţiul de acasă – unde prepar brânza. Nu mi se pare corect să ne pună să ambalăm produsele pentru că noi avem mai multe feluri de brânză şi omul vrea să ştie ce cumpără – mai sărată, mai moale... Dacă vine omul la mine eu îl las să deguste brânza şi uite folosesc mănuşi, nu pun mâna pe ea”, spune Viorica Cătană, producător.
Într-adevăr, în timp ce vorbeam cu ea, doi clienţi au venit şi au degustat marfa. Au cumpărat sortimentul care le-a plăcut mai mult. „Este mai bine acum că putem gusta ceea ce cumpărăm. Este o prostie să pună ţăranii care ei fac brânza şi smântâna să le ambaleze. Tu nu mai ştii ce cumperi când este ambalată, aşa poţi alege sortimentul preferat. Şi după cum aţi văzut doamna foloseşte mănuşi şi pungi pentru a ne da să gustăm, deci este cât se poate de igienic. Nu are sens această lege”, ne spune Viorica M., cumpărătoare.
Mai departe, al doilea vânzător care venise cu brânzeturi la piaţă, avea şi el aceeaşi problemă – nu înţelegea de ce trebuie ambalate aceste produse, din moment ce de când le prepară tot aşa le vinde. „Oamenii apelează la brânza noastră deoarece pot să o guste şi ştiu că este mult mai sănătoasă decât cea pe care o cumpără de la supermarketuri. Sunt sigur că vor veni în continuare la noi, însă brânza nu mai poate fi degustată şi unii preferă mai sărată sau mai nesărată”, spune vânzătorul.
În Piaţa Mică, vânzătorii au început să îşi ambaleze produsele pentru a respecta prevederile legale. Şi aici numărul lor a scăzut. „Nu avem ce face, dacă vrem să mai putem vinde în continuare produsele la piaţa din Arad trebuie să respectăm legea. Bineînţeles că era mai bine înainte, dar acum trebuie să avem în vedere şi prevederile Uniunii Europene. Este şi o cheltuială în plus pentru noi, dacă te gândeşti cât avem de umblat după animale, până preparăm telemeaua, o ambalăm, o etichetăm...”, explică Aurica, vânzătoare.
Sursa:
Observator.info