Consiliul Local Municipal Arad a scumpit gigacaloria cu 21 de lei, pentru a le oferi arădenilor posibilitatea să-şi reabiliteze termic locuinţele.

Este vorba, pentru acest an, de câteva zeci de blocuri de locuinţe, aşa cum se arată în anexa proiectului aprobat, mai exact 1054 de apartamente (90.000 mp). Prioritare sunt blocurile înscrise deja în program de pe Aleea Neptun, strada Nucet, strada Frăţiei, Aleea Albac etc. Urmează străzi precum I.C. Brătianu, Fraţii Neumann, Calea Aurel Vlaicu, Bulevardul Revoluţiei, Piaţa Gării, Calea Romanilor, strada Brâncuşi, strada Haţeg ş.a. Blocurile respective au un regim de înălţime cuprins între P+3 şi P+10, iar anii în care au fost construite imobilele variază între 1953 (pe strada Fraţii Neumann) şi 1986. În anul acesta vor începe probabil lucrările, însă deocamdată se realizează o inventariere pentru realizarea documentaţiei tehnice. Guvernul a stabilit deja, zilele trecute, amănuntele legate de licitaţii şi dispunerea contractelor. În discuţiile despre bugetul municipiului se are în vedere, zilele astea, şi suma atribuită acestor lucrări.

Familiile care nu-şi pot plăti cei 20% vor fi ajutate de primărie
Asociaţiile de locatari din blocurile de locuinţe se pot înscrie în program prin solicitare scrisă adresată primăriei de care aparţine, însoţită de contractul de mandat semnat, hotărârea privind înscrierea în programul local, adoptată în adunarea generală cu acordul majorităţii proprietarilor, lista proprietarilor din imobil.
Costurile vor fi suportate în felul următor: 50% statul, 30% administraţia lo-cală şi 20% asociaţia de proprietari. Cei 20% pot fi plătiţi de către primării, prin decizii ale consiliilor locale, tot ele putând stabili şi modul prin care îşi vor recupera banii. Mai mult, dacă există într-un bloc una sau mai multe familii în imposibilitate de a plăti partea lor, iar primăria, consiliul local, făcând analiza socială, vor ajunge la concluzia că au dreptate cei care solicită surse de la primărie, partea proprietarului poate fi suportată de primărie.
Preţul mediu estimat pentru un apartament este cuprins între 500 şi 700 de euro, după cum ne-a declarat Corina Drăghici, purtătorul de cuvânt al primăriei, însă acest cost variază în funcţie de tipul de lucrări care vor fi realizate.

Costurile reabilitării pot varia de la un bloc la altul
Costurile reabilitării depind de foarte mulţi factori, care contribuie la creşterea sau scăderea facturii totale pentru reabilitare. Materialele din care a fost construit blocul, modul cum au fost întreţinute instalaţiile, reparaţiile efectuate, amploarea lucrărilor de reabilitare solicitate de către beneficiari, sunt câţiva dintre factorii care contribuie la factura totală. Costurile reabilitării nu pot fi estimate decât de către specialişti, în urma expertizei şi auditului energetic al clădirii. Doar specialiştii (auditorii energetici) pot spune care este situaţia de fapt a clădirii, ce presupune reabilitarea termică a acesteia şi la cât sunt evaluate costurile reabilitării. Aceste cheltuieli vor fi achitate de primărie, din Bugetul General al

Municipiului Reabilitarea este o urgenţă
În proiectul adoptat de CLM se arată că se va lua această măsură din cauza pierderilor energetice mari, de până la 40%-50%, fapt care reclamă reabilitarea termică de urgenţă a clădirilor - blocuri de locuinţe.
Vor avea loc: izolarea termică a pereţilor exteriori, înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare existente, inclusiv a tâmplăriei aferente accesului în blocul de locuinţe, cu tâmplărie performantă energetic; termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existenţei sarpantei; izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter.  
Trebuie menţionat că nu vor fi închise balcoanele, nu se schimbă caloriferele, iar toată activitatea va fi supravegheată de arhitectul-şef al oraşului.

Scăderea consumului de energie cu 60%
Toate acestea au drept scop reducerea consumului de energie pentru încălzirea blocurilor de locuinţe, fapt care are ca efect reducerea costurilor de întreţinere cu încălzirea, în condiţiile asigurării şi menţinerii climatului termic interior.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi a Locuinţei arată că măsurătorile efectuate la clădirile pilot, indică o scădere a consumului de energie termică cu până la 60%. Altfel, spus dacă o clădire avea un consum de energie termică, în lunile de vârf, de 100 Gcal, consumul de energie termică al aceleaşi clădiri, după reabilitare, în aceeaşi lună şi în condiţii de temperatură similară, poate să scadă la 40 Gcal.

Sursa: Observator.info