Consilierii municipali intenţionează să scumpească de 5 ori abonamentele pentru un sezon la Ştrandul „Neptun”, iar biletele vor ajunge şi ele de 3 ori mai scumpe. Preţurile vor fi de 400 de lei pentru un abonament şi 7,5 lei pentru accesul la bazine, respectiv 2,5 lei pentru zona comercială. Dacă anul trecut închirierea unui şezlong era gratuită, anul acesta un şezlong şi o umbrelă vor costa pentru pensionari 1 leu, iar preţul întreg va fi de 2,5 lei.
În proiectul celor 7 consilieri iniţiatori se arată că Ştrandul se autofinanţează prin vânzarea de bilete, abonamente, chirii şi alte activităţi.
Calculul tarifului de intrare, închiriere se face conform unei metodologii de calcul propuse în funcţie de cheltuielile privind întreţinerea şi funcţionarea în condiţii optime a zonei (cheltuieli cu utilităţile, pază curăţenie, materiale, cheltuieli de personal, reparaţii, etc).

Arădenii, încurajaţi să meargă mai rar la ştrand
Se arată că structura şi nivelul preţurilor şi tarifelor vor fi stabilite astfel încât să descurajeze consumul excesiv şi  risipa şi să încurajeze investiţiile de capital. Din punctul de vedere al consilierilor, tarifarea propusă este „echitabilă pentru serviciile furnizate”.
Iată şi cheltuielile materiale pe care trebuie să le acopere cei care vor merge la ştrandul arădean: Consum de energie electrică - 550.000 kwh/an =  278.000 de lei; Consum de apă şi canal -  132.693 mc apă  =  288.000 de lei, iar canal 61.630 mc = 102.000 de lei; Consum de gaze naturale 72.000 mc gaz metan = 86.800 de lei; Substanţe pentru tratarea apei -  500.000 de lei; Funituri de birou -  26.200 lei; Materiale de curăţenie - 15.000 lei; Carburanţi - 2.400 de lei; Piese de schimb -  50.000 de lei; Alte materiale şi servicii - 600 .000 de lei; Medicamente şi materiale sanitare -  15.000 lei; Reparaţii curente -  200.000 de lei; Alte cheltuieli -  248.000 de lei; Cheltuieli cu salariile pentru 8 luni - 208.000 de lei.  Totalul cheltuielilor este aşadar de aproximativ 2.600.000 de lei, iar veniturile prognozate sunt de aproape 2.790.000 de lei.
În ceea ce priveşte indicatorii de performanţă, în proiect se arată că se urmăreşte, paradoxal, creşterea cu 8% a numărului minim de “vizitatori echivalenţi” faţă de prognoza pe 2009.
Programul de funcţionare va fi pentru perioada 01.05. - 15.10: în zona I (bazine) între orele 8 - 21, iar în zona II (spaţii comerciale) între orele 8 - 24, iar în cazul nunţilor, botezuri, aniversări, programul se prelungeşte până la ora 5 dimineaţa, cu avizul serviciului de administrare a zonelor de agrement. Se va percepe aşadar taxă de intrare până în 15 octombrie, sezonul prelungindu-se cu două săptămâni faţă de anul trecut.

Costuri mai mari pentru amortizarea investiţiei, sau doar pentru întreţinere?

Lucian Şerb, unul dintre cei 7 consilieri iniţiatori ai proiectului, spune că majorarea tarifelor este generată de investiţiile majore care s-au făcut la ştrand anul trecut: „Este vorba de o investiţie uriaşă a cărei exploatare implică nişte costuri mai mari. Cei care folosesc aceste servicii trebuie să le plătească, şi nu ceilalţi arădeni, pentru că dacă aceste tarife ar fi mai mici, atunci toţi arădenii ar trebui să plătească pentru achitarea cheltuielilor, prin fonduri alocate de la Consiliul Local Municipal. Eu am fost administrator al ştrandului, iar oamenii cereau modernizare. Acum, când modernizarea a fost făcută, şi costurile sunt mai mari, însă oricum nu le egalează pe cele din Ungaria”.
Bruno Biringer, semnatar şi el al proiectului, spune că preţurile propuse reprezintă aproximativ o treime din preţurile practicate la ştrandurile din Ungaria, asta pentru că nici condiţiile de la Arad nu le egalează pe cele de acolo: „Preţurile pentru accesul la bazine s-a mărit pentru că au fost făcute investiţii, iar zona arată altfel din luna mai a anului trecut. Este vorba despre o societate comercială care trebuie să-şi scoată cheltuielile. Am vorbit cu colegi şi cetăţeni şi am ajuns la concluzia că astfel scăpăm de anumite personaje care intrau doar ca să fure sau sau mai ştiu eu... Lumea vine la ştrand ca să se relaxeze, este o chestie normală”.  În ceea ce priveşte tariful pentru zona II, Biringer spune că se va percepe în continuare o taxă de 2,5 lei, pentru trecerea podului, pentru grupurile sociale şi spaţiul verde.
„Dacă facem un calcul, în cazul în care pensionarii îşi achiziţionează abonament cu 100 de lei, atunci observăm că aceştia vor plăti 1 leu pe zi dacă merg la ştrand timp de 3 luni de zile”.
Gheorghe Schill: „Este vorba despre o reaşezare a preţurilor, nu despre o scumpire! Proiectul a fost făcut în funcţie de prevederile aparatului tehnic în legătură cu cheltuielile de întreţinere ale ştrandului. Nu are legătură cu investiţiile care au fost făcute, ci cu cheltuielile care trebuie acoperite. Comercianţii sunt într-adevăr mai afectaţi, dar nu trebuie să se transforme acolo  într-un loc de refugiu pentru tinerii care consumă droguri, sau tinere care merg noaptea şi sar în bazin şi se îneacă. Vrem să eliminăm problemele şi nenorocirile astea. Oricum, eu nu îi înţeleg pe cei care merg la Bătania. Nu se compară ce e acolo cu ce e la noi. Nu ştiu de ce merg să dea banii acolo. În Ungaria plăteşti de 10 ori mai mult, plus benzina. Gyula nu intră în discuţie, pentru că este staţiune. Pensionarii, elevii şi studenţii vor plăti un sfert din abonamentul întreg, adică 100 de lei faţă de 400 de lei. Ce mai e azi 100 de lei?! Mi se pare acceptabil”.

Clienţii teraselor şi ai cluburilor ar putea fi alungaţi de taxa de 2,5 lei
Am încercat să luăm legătura şi cu patronii unor spaţii comerciale de pe ştrand. Daniel Duruş, care deţine clubul Space, ne-a declarat că taxa de 2,5 lei este una normală, atâta timp cât se fac investiţii şi în această zonă a ştrandului. „Clienţii ar putea fi îndepărtaţi, dar dacă se investeşte, atunci acest lucru ar putea să atragă clienţi. Este normal ca acolo unde se investeşte să se taxeze”.
Leontin Aslău, apreciază taxa pentru bazine ca fiind una normală, având în vedere investiţiile realizate acolo. „În zona cealaltă, unde sunt concesiuni şi proprietăţi private, nu e normal să se perceapă taxă. Nu există niciunde aşa ceva. De ce să restricţionăm accesul pe domeniul public? Este aceeaşi situaţie ca şi pe stradă sau în parc. Sunt aceleaşi cheltuieli ca şi în oraş, cu iluminatul public şi întreţinerea spaţiului verde. Este ridicol aşa ceva! Fiind criză, peste tot în străinătate se reduc preţurile, la noi cresc. Dacă nu avem clienţi, atunci cum să ne plătim taxele? Poate că asta se şi urmăreşte...”

Sursa: Observator.info