Stire

Constantin Trancotă, ciclist, electrician auto, fermier, un Moromete al Şiriei, aşteaptă vremuri mai bune pentru lucrătorii cu păm?nt şi animale

18.03.2009 ⋅ 0 comentarii

Pe drumul care duce spre mãnãstirea Feredeu (Şiria) pe partea stângã, privirea ţi se opreşte, curioasã la vederea unei gospodãrii ciudate, arhaice, urcatã pe spinarea întunecatã a unuia dintre dealurile care rotesc depresiunea Şiriuţei (fosta Şiria), acum, frumoasa mãnãstire Feredeul de jos. O clãdire mare, veche şi nişte acareturi încropite simplu, evidenţiazã gospodãria lui Trancotã. Cine este Constantin Trancotã şi femeia cu care duce aspra muncã de fermier, aflaţi din imaginile ce urmeazã. 

La început am oprit maşina, privind uimiţi spre o gospodãrie ciudatã, vizavi de şoseaua care duce spre Mãnãstirea Feredeu. Am fost reperaţi de Dora, omul de bazã a lui Constantin Trancotã, dar şi partener de viaţã. La început, omul nu a vrut sã intre în discuţii, tocmai pentru cã avusese deja o experienţã neplãcutã cu media. Apoi, lucrurile s-au mai relaxat şi iatã, imaginile de faţã vorbesc de la sine. „Sunt din Sântana şi am crescut printre nemţi, de aceea am învãţat sã gândesc şi sã muncesc nemţeşte. Am fãcut la viaţa mea de toate, am fost ciclist 20 de ani, dar am muncit şi ca electrician auto. Am fost şi activist de partid şi l-am cunoscut pe singurul om din vestul ţãrii la care Ceauşescu venea cu plãcere, gospodarul Goina. Un om de milioane! Sunt foarte multe de povestit, dar nu acum e momentul. Am cumpãrat în 1998 un teren de 2,5 ha de teren şi am încropit ceea ce vedeţi, aşa cum am avut posibilitãţi. Clãdirea e fosta casã a lui Dietrich, grãdinarul baronului local Bohus. La un moment dat am avut o gospodãrie mare, dar nu mai puteam duce doar douã persoane, eu şi femeia mea... Am avut, la un moment dat o vie mare, aceea care se vede peste drum, o grãdinã imensã, asta pe care acum pasc caprele, peste 60 de porci, capre, orãtãnii sau zeci de stupi de albine. Cea mai mare problemã a celui care vrea sã-şi facã o fermã sunt banii. Statul este cel care ar trebui sã sprijine munca fermierului, nu sã i-o îngreuneze, aşa cum o face acum. De aceea agricutura, zootehnia, viticultura, de fapt, toate sunt la pãmânt în ţara asta!” Trancotã e mâhnit din cauzã cã în România ar putea fi raiul pe pãmânt, dar dacã nu e interes, totul se duce de râpã. Nu şi-a format o familie, „poate aşa a vrut Dumnezeu, dar femeia pe care o am acum e o gospodinã desãvârşitã. Muncim amândoi non-stop, nu ştim ce e odihna şi relaxarea, dar prin asta simţim şi rãsplata muncii noastre”.

Sursa: Observator.info

Autor: Felicia R.Gheorghe ⋅

Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați Observator.info
melthdesign.ro/