Deşi, la fel ca alte cartiere din Arad, şi Bujacul este cuprins într-un proiect de reabilitare prin care locuitorilor li s-au promis canalizare şi drumuri asfaltate încã de anul trecut, rezultatele se cam lasã aşteptate, stârnindu-le nemulţumirea.
   
Promisiuni de reabilitare a strãzilor existã, fapte mai puţine
Strãzile din cartierul Bujac sunt pline de gropi şi denivelãri, spre disperarea locuitorilor care aşteaptã ca reabilitarea sã cuprindã şi cartierul lor. Situaţia devine tot mai gravã pe zi ce trece, anumite zone fiind greu accesibile. Maşinile intrã cu roţile în gropi, iar imaginea cartierului, în anumite zone, este ca şi cea a unui sat demult uitat de lume. Oamenii se plâng cã sunt nevoiţi sã îşi ducã maşinile la service o datã pe lunã, din cauza drumurilor extrem de proaste şi pline de gropi. Singura dorinţã a acestora este ca cineva sã îşi aducã aminte de promisiunile fãcute acum câteva luni şi sã asfalteze şi strãzile din Bujac, care aratã deplorabil. Una dintre acestea este strada Ulpiu, care, sincer, pare greu de crezut cã poate fi circulatã, având în vedere mormanele de pãmânt şi noroi. O altã stradã care, dupã numele frumos pe care îl are, Zînelor, ar trebui sã fie, dacã nu foarte bine pusã la punct, mãcar cu gropile astupate şi cu trotuare pe care sã se poatã circula în condiţii decente. “Ar putea cineva sã se gândeascã şi la copii, cã nu au unde sã se joace, mai ales acum cã vine vara, şi sã construiascã un pãrculeţ sau mãcar un loc de joacã, cu câteva bãncuţe şi o hintã. Mie mi-e fricã sã îmi las copiii în stradã, cã circulã maşini şi e periculos…”, mãrturiseşte Mariana Popa. Nici strada Trotuşului nu este în cea mai bunã stare, dar oamenii care locuiesc aici sperã ca, în urmãtoarele luni sã beneficieze de asfalt şi trotuare frumos amenajate. “Am vãzut cã se lucreazã şi chiar sper sã se vadã rezultatele cât mai curând, cu toţii ne dorim sã trãim într-un cartier civilizat”, explicã Dochia Bulz.
    
De aproape un an se lucreazã la canalizare…
O altã problemã majorã a Bujacului este cea a canalizãrii, la care se lucreazã încã din august anul trecut. Deşi tuburile care trebuie bãgate în pãmânt au fost aduse de câteva luni bune şi puse în faţa caselor oamenilor, se pare cã va mai dura o vreme pânã sã fie montate. “Deja nu mai  sperãm la canalizare, dupã ce am tot aşteptat sã vedem rezultatele. Oricum, nu mai credem în nicio promisiune, cã am vãzut cât valoreazã”, spune Magdalena Bulz. Deşi utilajele au fost aduse la “locul faptei” şi muncitorii lucreazã de zor de aproximativ o lunã, lucrãrile par sã stagneze. Este de înţeles cã oamenii îşi doresc sã beneficieze de apã în case şi asfalt pe strãzi, dacã stãm sã ne gândim cã, totuşi, trãim în secolul XXI şi, dupã au spus şi ei, “Bujacul este un cartier din Arad nu vreun sat uitat de lume”.  Cei care locuiesc pe strada Iosif Nãdejde sunt mai optimişti şi au încredere cã pânã la varã va fi gata şi canalizarea şi dupã aceea vor începe lucrãrile la asfaltarea strãzilor din cartier. “Au promis de ceva vreme cã ne vor bãga canalizare şi eu chiar cred cã pânã la urmã vor termina lucrãrile şi vor monta tuburile pe care le-au adus aici de anul trecut”, spune Angelica Faşkerti.
    
Transportul - cea mai mare nemulţumire a celor care locuiesc în cartier
Pentru a ajunge în Centru sau la Fortuna, arãdenii care stau în Bujac trebuie sã facã un real efort. Autobuzul 41, care îi duce spre oraş circulã din orã în orã, dar existã perioade când trebuie aşteptat chiar şi douã ore, spre disperarea oamenilor care, dupã cum ne-au spus revoltaţi, poate, au de rezolvat ceva în acest timp şi nu au cum, pentru cã nu toţi beneficiazã de maşinã. Primul autobuz pleacã din Bujac la primele ore ale dimineţii, dupã care, pânã la 10.30 nu mai este altul, ceea ce îi nemulţumeşte foarte tare pe oameni, care nu înţeleg de ce nu poate circula din orã în orã, sã aibã şi ei cu ce sã se deplaseze în caz cã au ceva de rezolvat în oraş. “Mai repede ajungi din orice alt sat, unde circulã mult mai des decât aici. Unde ajungem în pragul disperãrii pânã vine”, explicã revoltatã Angelica Faşkerti. Cel mai greu este pentru micuţii care, fie vânt, fie ploaie trebuie sã meargã la şcoalã în oraş, şi sunt nevoiţi sã aştepte, în cazul în care pierd autobusul, câteva ore pânã ajunge urmãtorul. “Nu mi-e de mine ci de copiii care, de multe ori stau şi trei ore în staţie. Nu se poate aşa ceva. E inadmisibil şi nimeni nu fce nimic în aceastã privinţã”, spune Mariana Popa. Bãtrânii din Bujac spun cã, de cele mai multe ori se gândesc cu groazã când trebuie sã meargã pânã la Fortuna, sã îşi cumpere mâncare sau când trebuie sã meargã sã plãteascã gazul şi curentul, pentru cã autobusul circulã pânã la Boul Roşu, de acolo, fiind nevoiţi sã se deplaseze cu alt mijloc de transport pânã la Fortuna. “Vreau sã spun cã, de multe ori mã gândesc sã merg pe jos pânã la Fortuna, cã acolo plãtesc toate facturile, dar cred cã mi-ar lua cam 40 de minute”, spune Ecaterina Puşcaş. “Pe vremea lui Ceauşescu era mai bine, circula autobusul din cinci în cinci minute, cã mergeau oamenii la lucru. Acum, cum nu mai prea sunt fabrici şi mulţi merg cu maşina la lucru, le-au rãrit”, completeazã Magdalena Bulz.

Sursa: Observator.info