În România se vorbeşte insistent recesiune economică, ca un efect al crizei economice care afectează tot mapamondul. În Arad, criza se manifestă deja prin anumite disponibilizări sau reduceri ale orelor de lucru, la mai multe companii. Printre cei care trebuie să găsească cele mai bune soluţii pentru contracararea efectelor crizei sunt politicienii. Parlamentarii arădeni spun că, totuşi, Aradul nu va fi afectat în prea mare măsură de criză, deoarece are o economie echilibrată şi în judeţ se derulează o serie de investiţii care mai pot absorbi din forţa de muncă. Deocamdată, aceştia nu au fost contactaţi de oameni care să se plângă de faptul că şi-au pierdut locul de muncă. Majoritatea parlamentarilor spun că cea mai afectată va fi industria auto.

Ovidiu Marian, senator PDL: „Aradul nu va fi afectat de criza locurilor de muncă pentru că se va construi mult. Principalele lucrări  sunt modernizarea liniilor de tramvai,  introducerea canalizării în cele trei cartiere, autostrada, centura, pasajul de la CET şi din Micălaca, toate acestea având potenţial de a absoarbe din forţa de muncă. Va putea fi menţinut un nivel acceptabil al şomajului prin reconversia locurilor de muncă. Oamenii vor avea locuri de muncă alternative. Celor care ar veni la mine le-aş spune să se recalifice pe domeniile ce au căutare: transporturi, construcţii, materiale de construcţii.”

Constantin Igaş, senator PDL: „În ceea ce priveşte recesiunea pe care începem s-o simţim, în România situaţia nu este altfel decât în Europa. Cred că o infuzie de capital cum este acordul cu FMI ar debloca situaţia economică. Am discutat cu mulţi agenţi economici şi situaţia nu este una gravă, dar nici una care să satisfacă. Odată cu acordul FMI, s-ar realiza deblocarea bugetelor. Apoi, în Arad vor demara importante investiţii în infrastructură şi atunci lucrurile se vor dezmorţi puţin şi în Arad. Investiţiile vor crea locuri de muncă şi vor ajuta şi furnizorii de materii prime. Aceste lucruri vor face ca arădenii să treacă mai uşor peste criză.”

Lucian-Riviş Tipei, deputat, PDL: „Criza care ne-a lovit a afectat din plin Aradul, inclusiv populaţia care locuieste în colegiul pe care îl reprezint, având în vedere ca potrivit datelor furnizate de AJOFM Arad, până la data de 25 februarie, au fost notificate 1.955 de disponibilizări. Am avut deja cetăţeni care au venit să-mi ceară să le găsesc locuri de muncă, oamenii sunt necăjiţi, unii chiar disperaţi. Deşi resursele bugetare alocate Aradului au fost mari, să nu uităm că spre deosebire de alte judete, în Arad investiţiile nu au fost sistate, totuşi criza nu trece neobservată. Dincolo de măsurile anticriză aprobate de noul Guvern, în 16 martie premierul Boc le va prezenta în Parlament, voi încerca să sensibilizez factorii de decizie pentru a lua câteva măsuri concrete care să amortizeze impactul. Oricum, fără solidaritate nu vom putea depăşi cu bine actuala situaţie.”
Claudia Boghicevici, deputat, PDL: „O mare parte din cetăţenii cu care am discutat şi-au exprimat îngrijorarea faţă de consecinţele crizei economice, şi destui dintre ei sunt interesaţi de păstrarea locurilor de muncă şi siguranţa zilei de mâine. În ceea ce priveşte măsurile pe care Guvernul le ia pentru ameliorara acestei situaţii, cei mai mulţi dintre cetăţeni sunt de părere că reprezintă măsuri juste şi care contribuie la depăşirea acestei situaţii. Chiar în legătură cu împrumutul de la FMI , dacă în urmă cu o săptamână părerile erau împărţite, acum majoritatea cetăţenilor cu care am vorbit consideră împrumutul o măsură necesară”.

Adrian Niţu, deputat PDL: „Aradul nu va fi lovit la fel de tare, comparativ cu alte zone ale ţării. Acest lucru se întâmplă pentru că avem o economie echilibrată, ce răspunde la această criză cu eficienţă. De exemplu, ambele fabrici de vagoane au în continuare comenzi, iar industria nouă este de asemenea una echilibrată, chiar dacă ponderea majoritară o are industria auto, mai vulnerabilă la criză. Şomajul în Arad va fi sub nivelul pe ţară şi în contextul crizei. Suntem printre primele judeţe în care s-a realizat privatizarea marilor coloşi industriali, aşa că rata şomajului nu se va situa sub medie. Împrumutul de la FMI este unul structural, unul ce va echilibra balanţa de plăţi externe, dezechilibrată de scăderea investiţiilor străine şi de sumele mai mici care sunt trimise de românii plecaţi în străinătate la muncă. Reechilibrarea balanţei are loc din rezervele BNR, iar titulatura corectă a împrumutului este „ drepturi speciale de tragere”, ce se vor constitui în rezerve pentru BNR.”

Mihăiţă Calimente, deputat PNL: „Industria arădeană este afectată de criză pentru că în mare parte este legată de industria auto. Eu am tras de mult un semnal de alarmă privind impactul crizei asupra acestor firme. Este puţin mai complicat de spus în ce măsură trebuie ca statul să ajute aceste întreprinderi. Partidul Naţional Liberal este împotriva împrumutului de la FMI, pe care îl vor plăti toţi cetăţenii României.”
Ciprian Luca, deputat PSD: „Eu am avut o discuţie cu oamenii de afaceri de la mine din colegiu pe tema crizei economice. Ei au luat legătura cu mine iar eu am acţionat ca atare şi am făcut nişte demersuri în Parlament, concretizare prin interpelări. Am ţinut cont de propunerea unui agent economic privind neimpozitarea profitului reinvestit şi a dividendelor, măsură ce a fost prinsă în buget. Astfel, nu va mai fi o luptă pentru ascunderea profitului. Oamenii de afaceri trebuie să înţeleagă că nu este bine să pună bani la saltea, ci să-i investească. Doar aşa se poate trece peste criză. În privinţa împrumutului de la FMI, cred că trebuia să ştim mai multe lucruri despre starea economiei, atunci când am votat bugetul. Nu ştiu ce treabă are preşedintele cu măsurile economice, care sunt apanajul Guvernului. Nu ştiam că Traian Băsescu este preşedintele României, dar sigur, el se află înainte de campania electorală.”

Iustin Cionca, deputat PDL: „Am auzit că oricine, din presă, despre aceste probleme iar ca ales pot să spun că te loveşti destul de des de astfel de probleme. Guvernul PDL-PSD a luat deja câteva măsuri anti-criză precum alocarea a 20% din bugetul naţional pentru investiţii, bani de care vor beneficia mai multe categorii de agenţi economici, în special din sectorul productiv. Apoi, prin creditarea CEC şi Eximbank ajută aceste bănci să acorde cofinanţare pentru anumite proiecte. Prin toate aceste măsuri se creează locuri de muncă. Pe urmă, Guvernul va lua măsuri la modul serios pentru reducerea evaziunii fiscale. Pe oamenii care vin la mine, prea puţin pot să-i ajut. De obicei, îi trimit spre administraţiile locale, prin ele oamenii pot afla mai multe informaţii. De exemplu, cât timp am fost primar la Pecica, am ajutat oamenii să-şi găsească loc de muncă prin faptul că am centralizat multe CV-uri, la care au avut acces investitorii ce au venit în oraş.”

Petru Farago, deputat UDMR: „ La mine personal nu a venit nimeni să se plângă, dar referitor la faptul că ar putea fi daţi oameni afară, cred că s-ar putea întâmpla. Criza este independentă de partea politică iar în Arad s-ar putea să aibe legături foarte strânse cu industria auto. S-ar putea ca din acest domeniu să-şi mai piardă oamenii din slujbe dar nu ştiu să spun acum în ce proporţii. Împrumutul de la FMI din păcate este necesar, deoarece fără el economia ţării ar fi pe butuci. Cred că banii sunt necesari pentru a relansa economia, numai să nu fie folosiţi pe pomeni electorale. Am crezut că economia ţării este mai puternică, dar m-am înşelat.

Sursa: Observator.info