La invitaţia europarlamentarului democrat-liberal Iosif Matula, o delegaţie formată din jurnalişti arădeni a întreprins săptămâna trecută o vizită la Bruxelles, pentru a se familiariza cu procesul de luare a deciziilor din cadrul Uniunii Europene. Scopul vizitei a fost acela ca noi, jurnaliştii, să transmitem mai departe arădenilor modul în care se lucrează în Parlamentul European, dar şi rolul Uniunii Europene şi al instituţiilor europene în viaţa noastră de zi cu zi.
 
Fiecare europarlamentar are posibilitiatea  de a invita o serie de grupuri organizate pentru a vizita obiectivele europene din Bruxelles sau Strasbourg, Iosif Matula alegând să invite în capitala Uniunii Europene mai mulţi redactori din presa arădeană.  
În prima parte a vizitei noastre în Parlamentul European, s-a făcut o scurtă prezentare a instituţiei, de către Mariana Cosac, Administrator în cadrul Unităţii de Vizite şi Seminarii din Direcţia Generală de Comunicare a Parlamentului. Astfel, este important de ştiut că europarlamentarii îşi desfăşoară activitatea în două locuri, la Strasbourg şi Bruxelles, marea majoritate a timpului petrecându-l în capitala belgiană. Fiecare europarlamentar face parte dintr-un anumit grup politic, Iosif Matula fiind membru al grupului Partidului Popular European. Se spune că parlamentarii europeni apără în primul rând interesele grupului din care fac parte (sau a partidului), însă arădeanul Matula ne-a explicat că dacă o anumită decizie afectează negativ o anumită ţară, europarlamentarii originari de acolo pot respinge decizia în cadrul grupului parlamentar, iar atunci ea nu va mai primi susţinerea celui mai puternic şi numeros grup politic din Parlamentul European. “În Parlamentul European nu se iau decizii pripite. El nu este un for pur legislativ. La proiectele ce ajung spre dezbatere în Parlament, noi putem aduce amendamente, iar acestea reprezintă de fapt influenţa politicului. Situaţia politică din Europa este aproximativ similară cu cea din România, cu precizarea că nu există alianţe politice bine stabilite. Există “n” alianţe posibile în Parlamentul European”, a descris Iosif Matula o parte din funcţionarea legislativului Uniunii Europene. Europarlamentarul arădean a mai precizat că prin el şi colegii săi, cetăţenii europeni pot influenţa deciziile luate, dacă îi contactează pe europarlamentari şi le împărtăşesc problemele. Atunci, aleşii europeni pot concretiza acele propuneri în amendamente ce vor fi susţinute în plenul Parlamentului. “Este un lobby infernal în Parlamentul European. Sunt foarte multe întâlniri programate pentru a dezbate o problemă iar un amendament ne poate trece prin mâini de zeci de ori”, a mai dezvăluit Iosif Matula. Procesul decizional relativ greoi este determinat de faptul că “interesul naţional primează”, iar o anumită decizie trebuie, în principiu, să fie pe placul parlamentarilor proveniţi din toate cele 27 de state membre ale Uniunii.
După scurta prezentare a Parlamentului European, am început să vizităm moderna clădire ce-l adăposteşte, insistând asupra sălii de plen. În semn de respect faţă de fiecare parlamentar, lucrările (discursuri, luări de poziţii, declaraţii politice), sunt traduse în toate cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Iosif Matula a declarat că se simte foarte bine atunci când se uită în Parlament şi vede scris pe cabina de traduceri “română”, în caractere româneşti. Traducerea discuţiilor din Parlamentul European face parte din politica de multilingvism a Uniunii Europene, domeniu de care se ocupă comisarul român, Leonard Orban.
Prin intermediul lui Iosif Matula, a fost organizată o întâlnire între jurnaliştii arădeni şi comisarul Orban, în după-amiaza zilei dedicate vizitei la Parlament, într-una din sălile de dezbateri din clădirea acestuia. Leonard Orban ne-a spus, în primul rând, ce înseamnă a fi comisar european, cum aceştia apără în primul rând interesul comun al Uniunii şi nu pe cel naţional sau politic. “De multe ori comisarii europeni se văd în postura de a fi împotriva unei decizii luate în cadrul ţării din care provin”, a explicat Orban, exemplul său pentru România fiind intenţia ministrului Educaţiei de a scoate din orele de sport, istorie sau limbi străine, din planul de învăţământ al unor specializări de liceu. În final, Orban ne-a vorbit despre importanţa politicii de multilingvism a Uniunii Europene. Astfel, am aflat că această politică are o dimensiune instituţională, ce cuprinde asigurarea traducerilor documentelor oficiale în toate cele 23 de limbi oficiale, dar şi o parte neinstituţională, mult mai importantă în viziunea lui Orban. “Politica de multilingvism este menită să păstreze diversitatea lingvistică a Uniunii Europene şi să o transforme în atu. Marea provocare este să asigurăm dialogul şi să nu lăsăm utilizarea limbilor ca instrumente de introducere a unor diferenţieri între diferite state ale Uniunii”, a explicat Leonard Orban. Comisarul român a dorit astfel să respingă ideea că României i-a fost oferit un domeniu secundar, afirmând că “o ţară nu are un anumit domeniu” iar “în 2007 portofoliile erau deja definite”.
Înafara părţilor oficiale ale  vizitei la Parlamentul European, este interesant de spus că am avut posibilitatea de a lua masa la restaurantul din interiorul parlamentului, acolo unde mânâncă absolut toţi cei care lucrează în clădire, de la parlamentari la asistenţi sau vizitatori. Astfel, am avut posibilitatea de a vedea alţi europarlamentari români luând masa în modul cel mai natural. Printre aceştia se regăsesc Theo-dor Stolojan, Adrian Severin, Sebastian Bodu sau arădeanul Daniel Funeriu.

Sursa: Observator.info