Europarlamentarul PSD, Adrian Severin, este un fost ministru de Externe al României a cărui carieră politică este strâns legată de instituţia Parlamentului European. Din anul 2005, Severin a ocupat o funcţie de Euro-observator român în Parlamentul European, pentru ca în anul 2007 să fie ales pe listele PSD, pentru un post de europarlamentar. Adrian Severin este o personalitate recunscută pe plan internaţional, cea mai mare distincţie primită fiind cea de preşedinte emerit al Adunării Parlamentare al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Este autorul a peste 50 de cărţi şi articole şi... îşi ia aproape zilnic masa la restaurantul Parlamentului European, acolo unde a fost întâlnit de delegaţia  jurnaliştilor arădeni.

- Domnule Severin, domeniul dumneavoastră de interes este politica externă, dar vă ocupaţi şi de problemle minorităţilor. Care este opinia dumneavoastră despre conceptul de „autonomie culturală”, revendicată de către liderii UDMR?
- Domnul Marko Bela, din câte ştiu,  a dat o traducere formulei domnului preşedinte Băsescu „niciodată”, spunând că înseamnă în limba maghiară „în curând”. În înţelegerea mea, acest lucru înseamnă „deja”, pentru că autonomia culturală există. Proiectul de lege  care trebuia adoptat şi nu a fost  nu face altceva decât să aducă din diverse legi deja existente, într-un singur pachet, drepturile conţinute în autonomia culturală. În afară de drepturile existente, nimeni nu a mai putut invoca alt drept. Toată lumea vorbeşte de autonomia culturală ca de o formulă magică, dar când este să vedem conţinutul ei, constatăm că totul este deja acordat. Acei colegi ai noştri din conducerea UDMR şi a altor formaţiuni politice maghiare fac un mare deserviciu compatrioţilor noştri de origine maghiară. Cei care îşi dau seama că nu mai e nimic de adăugat la ceea ce există deja sunt neliniştiti, iar cei care îşi dau seama că nu e nimic în plus, cred că sunt extrem de nefericiţi pentru că sunt priviţi ca parte a unei probleme inexistente. În rest, trebuie spus foarte clar că autonomia teritorială există, ea există şi în Constituţia României sub forma autonomiei administrative, realizate pe criteriu civic, nu etnic. Cred că odată cu accelerarea integrării europene, Uniunea însăşi va deveni, şi este deja, un garant al statelor naţiune. Cu acest fapt am depăşit istoria secoluluiXIX, am depăşit soluţiile secolului XX şi nu cred că trebuie să ne întoarce, la secolul XVI.

- În ultima vreme se tot vorbeşte despre discriminarea românilor din Harghita şi Covasna care nu ar fi angajaţi în posturi publice pentru că nu ştiu maghiară. Cum vedeţi dumneavoastră problema?
- Din punctul meu de vedere, toţi cei care lucrează în diversele structuri ale administraţiei locale din judeţele Harghita şi  Covasna  sunt români ca cetăţeni.  În rest, după părerea mea, conform normelor europene, nimeni nu poate fi discriminat pe criteriul etnic, inclusiv cei de etnie română care trăiesc în Harghita şi Covasna şi dacă nu ştiu limba maghiară. Cetăţenilor de etnie română trebuie să li se faciliteze accesul la funcţii publice în judeţele locuite de o majoritate maghiară, aşa cum li se facilitează şi lor la nivelul ţării, strict pe criteriul competenţei profesionale. Indiferent de naţionalitate, pentru tine ca om este important să ai o viaţă bună şi şefi competenţi. Mai departe totul se poate rezolva, iar dacă apar atitudini care sunt discriminatorii, acestea trebuie reprimate şi sancţionate potrvit legislaţiei române, perfect compatibilă cu cea din statele europene. Mai putem vorbi de discriminări pozitive, nu sunt împotriva lor, deoarece este important ca fiecare să se simtă şi în fapt egal cu ceilalaţi, nu doar la nivel teoretic.  Noi, ca stat, aplicăm deja aceste teorii la nivelul fiecărui judeţ.
- Care ar fi influenţa factorului politic în această problemă? Este folosită, din nou, problema naţională pentru a se atrage voturi?
- Din păcate, oamenii politici, sau cel puţin o parte dintre ei, sunt parte a problemei şi nu a soluţiei. Nici un stat nu poate trăi fără politică, fără o conducere politică, fără conducători, care într-o societate complexă trebuie să fie organizaţi în partide politice. Ei însă trebuie să rezolve probleme, nu să le producă pentu a se legitima prin ele. Sunt oameni politici care creează probleme pentru a se legitima prin dorinţa de a le rezolva deşi acele probleme nu există. Din acest motiv ei tulbură viaţa oamenilor în loc să o liniştească,  să o facă mai fericită. Noi discutăm mereu despre lucruri care de fapt nu există.

- La cine vă referiţi când spuneţi că politicienii creează probleme pentru a se legitima?
- Eu spun ce am spus întotdeauna, colegii din UDMR îmi sunt foarte simpatici, cred ca o bună perioadă de timp ei au contribuit la construirea unei Românii mai democratice, prin colaborarea cu celelalte partide.  Acum, cred că au deja o mică problemă internă, deoarece există voci care-i contestă chiar din interiorul comunităţii maghiare. Mai au şi o problemă de agendă pe care am prevăzut-o de multă vreme, pentru că e normal ca după o perioadă să nu mai existe probleme etnice. Astfel, partidele etnice sunt nevoie să se spargă în diferite subgrupe ideologice care să se asocieze marilor familii europene. Cred că discutăm prea mult de UDMR sau de despre formaţiunile politice etnice. Eu doresc să mă adresez electoratului de origine maghiară, iar votul să mi-l dea mie, nu pe criteriul etnic, ci pe cel civic. Este greşeala noastră, a partidelor care sunt aşezate pe baze ideologice ca nu avem un mesaj foarte clar pentru minorităţile etnice. Este important ca noi, partidele aşezate pe criterii ideologice, să ne adresăm tuturor cetăţenilor români şi să le oferim o perspectivă mai bună. Din păcate am uitat să facem acest lucru.

Sursa: Observator.info