- Domnule primar, joi a fost dezbătut în Consiliul Local Sântana proiectul bugetului pe anul 2009. Care sunt principalele direcţii ale acestui buget?
- Din experienţa mea de 25 de ani ca ordonator de credite, consider că bugetul de anul acesta este cel mai paradoxal buget pe care l-am conceput vreodată. Pe de o parte ne putem declara mulţumiţi, şi aici este vorba de investiţii, şi pe de altă parte suntem foarte îngrijoraţi de posibilităţile de a ne încadra în nevoile de funcţionare normală, şi aici este vorba de cheltuielile pentru funcţionare, aşa numitele cheltuieli materiale. Dacă pot să vă dau în cifre, cheltuielile de funcţionare ale oraşului Sântana, mă refer la primărie, la instituţiile din subordine (învăţământ, sănătate), ultilităţile publice, lucrările de întreţinere care trebuie să aibă loc într-un oraş pe diferite segmente, mă refer la un şir întreg de documentaţii, întregul nostru buget pe anul 2009 este de 1 1222 000 lei noi (aprox. 265 000 de euro). Este deja foarte grav! Pentru investiţii avem anul acesta un buget de 4 732 000 lei (1,1 milioane euro). 
 

- Sunt sume mici!
- Da, dar repet că ne îngrijorează în primul rând cheltuielile de funcţionare. Dacă luăm de exemplu învăţământul, care anul trecut a avut prevăzuţi 428 000 lei (cam 130 de mii de euro), anul acesta are prevăzuţi echivalentul a 85 000 de euro. Din banii aceştia, în trei luni s-a cheltuit deja jumătate! Cea mai mare sumă s-a cheltuit pe utilităţi, şi aici intră în special gazul, încălzirea de iarnă. Asta nu înseamnă că pe noi ne-a luat pe nepregătite şi descoperim acum că nu sunt suficienţi bani.
 

- Ce se poate face în condiţii de austeritate pentru a limita presiunea pe buget?
- În ianuarie am elaborat un program de criză, în care am identificat marii consumatori şi direcţiile în care se duc banii, pentru a face economii acolo unde este posibil. Pentru instituţiile subordonate se va analiza posibilitatea reducerii cheltuielilor inclusiv prin încetarea funcţionării unuia sau unora din corpurile arondate. Mă gândeam în special la şcolile care funcţionează în clădiri separate. Pentru anul acesta şcolar vom prevedea comasarea tuturor acestor clădiri în şcoala  principală, deci program de dimineaţă şi de după-masa, în două schimburi. Măsura va fi adoptată din data de 15 septembrie 2009. Se va funcţiona astfel până la 1 aprilie 2010. Pentru iarna acestui an se va asigura funcţionarea primăriei numai în cadrul unui program dependent de lumina naturală. Programul va fi de la ora 9, nu de la 7.45, şi se va încheia la ora 17 (nu la 16.15, ca acum) – măsura aceasta va intra în vigoare în ultima duminică din octombrie. Prevedem pentru anul 2009 comasarea concediilor într-o perioadă de două luni, iulie şi august, când primăria va avea funcţionarea asigurată de un personal redus la minim. Într-o lună va fi prezent primarul, într-o lună va fi prezent viceprimarul. De asemenea, va fi prezent cineva la Registratură, la Serviciul Juridic şi la Taxe şi Impozite. Vom asigura permanenţa, dar în aşa fel încât să limităm consumurile de birotice, de energie. Avem, pe urmă, foarte multe situaţii care sunt consumatoare de bani grei, care rezultă în urma apelurilor pe care ni le adresează populaţia, pentru reglementarea situaţiei juridice a proprietăţilor, ceea ce implică măsurători, evaluări, ridicări topo. Am făcut deja un apel public către cetăţeni, pentru ca în situaţia în care au chiar o urgenţă, solicitanţii să asigure plata acestor servicii – ceea ce până acum făcea primăria şi era costisitor.
 

- Am văzut că este vorba şi de reducerea programului de lucru cu o oră şi suspendarea unor drepturi salariale.
- Da. Ar putea interveni iarna, dacă iarna va fi o perioadă mai dificilă. Atunci oricum nici contactul cu cetăţenii nu este atât de pronunţat. În privinţa suspendării unor drepturi salariale, este vorba de anumite sporuri, care existau şi la noi în primărie, chiar dacă la un nivel mult-mult mai mic decât ceea ce s-a văzut la televizor. În afara sporului de vechime, de conducere, sporurile prevăzute prin Codul Muncii, celelalte vor fi puse în discuţie. Este o perioadă de aşteptarea acum. Sunt nişte oscilaţii: ba că se taie nu ştiu ce, ba că se adaugă nu  ştiu cum. Asta creează la nivelul personalului stare de disconfort şi de nesiguranţă. Or, pe lângă faptul că ţi se taie din salariu, aceasta este o stare care nu este propice muncii.
 

- Revenind la buget şi la investiţii. Care vor fi principalele teme de investiţii în Sântana?
- Principala destinaţie vor fi drumurile, va fi infrastructura rutieră a oraşului, pe care am început să o modernizez în anul 2004 şi mi-am propus ca într-un program de cinci ani să modernizez toţi cei 76 de kilometri de drum pe care îi are Sântana. A fost un program ambiţios şi dacă nu reuşim în cinci ani, în şase sigur vom reuşi! Anul acesta vrem să terminăm cu drumurile de pământ: să nu mai existe aşa ceva în Sântana! Şi nu e puţin lucru – mai sunt acum 20 km! Sântana a devenit oraş în 32 decembrie 2003, deşi avea infrastructură rurală. Ori transformarea la nivel administrativ nu a atras şi o transformare edilitară.
 

- Regretaţi, aşadar, faptul că Sântana este oraş în momentul acesta?
- Da, hotărât! Guvernul avansează comunelor bani serioşi, în ideea că Europa vrea să ridice satele româneşti, mediul rural, să îl aducă la un nivel cât mai avansat. Dar la noi oraşele mici sunt ca nişte sate, ca nişte sate româneşti nu europene! Noi nu avem programe de dezvoltare a oraşelor, pentru infrastructură rutieră (care e elementul de bază), nu avem pentru apă-canal (decât nişte programe speciale). Noi avem satul Caporal Alexa, pentru care dacă cer bani este considerat ca aparţinând oraşului, dar când ajungi acolo vezi că la 1000 de locuitori sunt 10 kilometri de drum de pământ. În compensaţie, iluminatul public complet l-am terminat întâi în Caporal Alexa.
 

- Ce înseamnă programul de investiţii în drumuri, în cifre concrete?
- Avem 20 de miliarde de lei vechi alocaţi acestui domeniu. Asta înseamnă 470 de mii de euro. Atât investim anul acesta în drumuri. Avem prevăzuţi 20 de km de drumuri de pământ, pe care vrem să îi pietruim. Avem asfaltare pe strada Ghioceilor, care vine de la Romgera. Avem reabilitarea şi modernizarea intersecţiei Zimand-Olari-Pâncota-Curtici şi mai avem unele lucrări de amenajare a şanţurilor, acostamentelor, parcărilor, care devin o problemă şi în oraşul Sântana. O altă sumă importantă o băgăm în reabilitările unor clădiri publice, în ideea în care prevedem că aceste investiţii vor avea un rezultat pozitiv şi în economia de energie. Şi aici avem izolare termică, sisteme de încălzire centrală, extinderi de clădiri din care fac parte atât instituţii de învăţământ (şcoala generală nr. 2) cât şi clădiri ale administraţiei (imobilul de asistenţă tutelară). Ne gândim şi la reabilitarea unui cămin cultural, pe care l-am introdus în ultimul moment pe programul de investiţii, pentru că din toamnă Sântana, în colaborare cu Consiliul Judeţean, va deveni de la 1 septembrie Cetate Culturală. Asta înseamnă că în fiecare săptămână la noi va avea loc un eveniment cultural major. Mai avem prevăzute investiţii pe domeniul mediului – închiderea deponeului de deşeuri menajere. Vom reuşi să îl acoperim cu pământ, să semănăm iarbă, să plantăm arbuşti şi pomi. Din iulie Europa ne ameninţă cu tot felul de amenzi care tot din banii noştri vor fi. Prevedem înfiinţarea a opt puncte de colectare selectivă a deşeurilor. Începem cu hârtia şi cu plasticul. Sunt în preajma şcolilor, unde prevedem că „furnicile” acestea, copiii, când vin de acasă pot aduce PET-uri, ziare, şi să le lase aici. Mai avem o sumă de câteva miliarde pentru participarea la proiecte europene.
 

- Se discută, foarte des, şi mai ales foarte des în acest moment, despre situaţia comunităţilor de rromi. La Sântana aceasta este o problemă specială.
- După statistici sunt aprox. 1000 de rromi în oraş. Noi, în estimarea pe care am făcut-o în mandatul trecut, în urma unui recensământ realizat de angajaţii primăriei, considerăm că populaţia de rromi se apropie de 3000, din numărul total de 13 000 de locuitori. Şi pentru cartierul rromilor s-au făcut şi continuă programele de investiţii, unele din bugetul local, altele de la guvern. Este vorba de extindere a reţelelor de apă, lucrări de pietruire a drumurilor, iluminatul public. De curând am terminat, în cadrul unui proiect judeţean Phare, coordonat de Serviciul Public de Evidenţă Informatizată a Persoanei la nivel de judeţ, identificarea şi delimitarea suprafeţelor de teren pentru a clarifica situaţia juridică a locuinţelor rromilor. Şi-au făcut case demult, peste tot, şi nu exista o situaţie clară a proprietăţii lor. Din punctul nostru de vedere, avem următoarele soluţii juridice: să folosim prevederile legii 15 din 2001, care permite atribuirea unor suprafeţe de teren pentru tineri, pentru construcţia de case; să facem o evaluare a situaţiei economico-sociale a unor cetăţeni rromi care să poată cumpăra terenul pe care urmează să îşi construiască sau şi-au construit casa, la un preţ simbolic. Aici este vorba mai ales de cei care sunt cuprinşi în programul de asistenţă socială.
 

- Care sunt priorităţile administraţiei locale din Sântana în această primăvară?
- Odată avem această situaţie a proprietăţii rromilor, pe care ne-am propus să o rezolvăm până la jumătatea anului. A doua prioritate este terminarea lucrărilor de pietruire a drumurilor de pământ, iar termenul limită este luna iunie, ca pe urmă în iulie-august să se lucreze la asfaltări şi tratamente. A treia prioritate, din ceea ce v-am spus, o reprezintă mediul, pentru că tot în prima jumătate a anului trebuie să finalizăm lucrările la deponeu şi să înfiinţăm cele opt puncte de colectare selectivă a deşeurilor.

Sursa: Observator.info