Spitalul din Gyula (Ungaria) este cea mai la îndemânã alternativã a sistemului medical de stat din județele Arad și Bihor. Statistic vorbind, zilnic câte trei cetãțeni români merg acolo la consultație, tratament, intervenție chirurgicalã. Fiind spital județean, dotãrile sale sunt bune (superioare celor din România), iar liniștea, disciplina, profesionalismul și discreția sunt magneții care îi atrag în mod special pe pacienții din strãinãtate. 
Nu este vorba, așadar, despre intervenții și investigații datorate unor urgențe medicale, ci despre opțiunea conștientã, motivatã, clarã, fațã de actul medical din Ungaria, a unor pacienți care au încredere mai mare în medicii și cadrele medicale din Gyula decât în cei de la ei de acasã.Bazându-se tocmai pe acest aflux de pacienți strãini, conducerea spitalului maghiar a inițiat un proiect transfrontalier, în oglindã, cu județul Arad, pentru informatizarea sistemului de comunicare dintre cele douã instituții: spitalul județean din Gyula și cel din Arad. “Avem un acord de colaborare cu spitalul județean din Arad; cele douã consilii județene, Bichiș și Arad, au realizat comisii speciale, prin intermediul cãrora am depus un proiect de douã milioane de euro pentru telemedicinã, ca sã comunicãm informatic cu specialiștii din Arad” – ne-a declarat dr. Kovacs Jozsef, directorul spitalului din Gyula. Despre aceastã colaborare, dr. Mirandolina Prișcã, directoarea spitalului clinic de la Arad, ne-a spus cã „este o colaborare foarte bunã, care dureazã de trei ani. Avem chiar și un proiect de înfrãțire! În afarã de asta, trebuie sã vã spun cã am mare încredere în acel proiect de telemedicinã, cu care vom economisi timp important și putem salva vieți. Nu ne îndrumãm pacienții cãtre spitalul din Gyula, pot beneficia la Arad de asistențã medicalã competentã, dar existã între medici o colaborare, o comunicare profesionalã permanentã”. Dacã în anul 2004 numãrul românilor care s-au tratat la Gyula a fost de 224, anul trecut ajunsese deja la 997, iar dupã cum au mers lucrurile în primul trimestru al acestui an, este foarte posibil sã depãșeascã 1500! De ce aleg arãdenii și orãdenii spitalul din Ungaria? Dr. Novak Janos, medic șef de secție, originar din Chitihaza și absolvent al Liceului românesc “Nicolae Bãlcescu”, ne spune: “Vã spun sincer cã nu știu sã vã rãspund obiectiv de ce vin aici pacienții din România. Nu știu exact cum este sistemul sanitar românesc, doar mi s-a povestit despre el. Problemele care nu sunt rezolvate acolo încercãm sã le rezolvãm noi, aici. Oamenii vin aici considerând cã este marea lor șansã, vin cu încredere, cu speranțã.” Cel mai recent caz deosebit provenit din România a fost al unei doamne din Reșița, care a apelat la spitalul din Gyula pentru fiul sãu, diagnosticat cu tumoare la ficat. În  România li se comunicase cã nu mai este operabil și cã șansele sale sunt minime. A mers în Ungaria pentru realizarea unei biopsii cutanate, și s-a descoperit cã este operabil. „Dacã știm ce fel de tumoare este, putem aplica tratamentul adecvat” – spune dr. Novak. La spitalul din Gyula muncesc 15-20 de medici vorbitori de limbã românã, ceea ce înlesnește mult comunicarea dintre medic și pacient. Unii sunt chiar din România, alții etnici români din Ungaria. Toți vorbesc însã și cel puțin câte o limbã de circulație internaționalã.„La mine vin cu afecțiuni interne, gastroenterologie. Despre atitudine nu vã pot spune multe, pentru cã nu vreau sã o comentez, nu știu ce e în România. Acolo mi se spune cã se așteaptã mai mult. Tehnologia? Sunt instituții deja și în România, în mediul privat, cu tehnicã similarã celei din Ungaria. Avantajul nostru este cã avem experiențã mai mare, folosim mai demult aceastã tehnologie. Noi putem oferi un tratament complex, de la investigare pânã la intervenție chirurgicalã. Avem pacienți din Arad, Bihor, Cluj, Timiș, Caraș-Severin. Dar am avut și pacienți din Iași, care s-au cazat la hotel și a stat patru zile, cât a durat investigația, iar apoi au plecat acasã mai liniștiți” – subliniazã medicul șef de secție. La spitalul din Gyula se trateazã anual între 40 000 – 60 000 de persoane. Unitatea funcționeazã cu 30 de secții medicale și alte 10 secții de diagnosticare. Oferã consultații în 143 de domenii medicale. În Ungaria funcționeazã în acest moment 139 de instituții medicale care oferã servicii medicale active. 39 dintre acestea sunt evidențiate, iar cel din Gyula este printre ele. Are 1470 de paturi. Pentru un pacient internat, patru zile de spitalizare, fãrã operație, costã între 75 000 – 150 000 de forinți; uneori poate cuprinde și intervenție chirurgicalã, a cãrei preț însã diferã de la caz la caz. Directorul spitalului, dr. Kovacs Jozsef, o spune cu foarte mare mândrie: nu fac comerț cu sãnãtatea oamenilor, le cer exact aceeași sumã pe care le-ar plãti-o și casa de asigurãri de sãnãtate din Ungaria pentru pacientul tratat. Un imperativ de la care nu se poate face derogare este cardul de îngrijire medicalã europeanã. Acesta se elibereazã la cerere de cãtre Casa Județeanã de Asigurãri de Sãnãtate pe raza cãreia domiciliazã pacientul. „Sunt puține afecțiuni pe care noi aici nu le putem trata. Ceea ce însã nu putem trata, trimitem spre locurile unde se poate interveni”, declarã șeful de secție dr. Novak Jozsef. „Unul dintre bolnavii noștri avea tumoare la intestinul gros, cu metastaze în ficat și a fost refuzat la operație în România. În urma unei investigații endoscopice s-a demonstrat însã cã putem interveni; l-am operat la noi și am constatat cã în ficat nu exista tumoare, avea doar depuneri de grãsime. A fost îndepãrtatã tumoarea de pe intestinul gros iar acum pacientul este bine. Am putut ajuta mai multe persoane ajunse la noi în stare foarte disperatã. În foarte multe cazuri, dupã investigațiile de aici medicii din România au preluat tratarea cazurilor și nu am mai avut reacții negative din partea pacienților.” În Ungaria al doilea motiv de mortalitate este cancerul de colon. Spitalul din Gyula este specializat pe depistarea și intervenția în cancerul de colon, și existã aparaturã foarte bunã și în mediul privat. „La cabinetul privat am instituit anestezia generalã la colonoscopie totalã. Cu tot cu pregãtirea, examinarea dureazã o zi: 24 de ore pregãtirea, examinarea 20 de minute. Pacientul pleacã din cabinet pe picioarele lor, și asta le convine mult”, spune dr. Novak. Directorul spitalului din Gyula, dr. Kovacs Jozsef, unul dintre cei mai reputați specialiști din Ungaria, considerã cã deși numãrul de pacienți din România este semnificativ, totuși spitalul este încã departe de valorificarea întregului potențial în privința serviciilor medicale pentru strãini. - Oamenii din România ne cautã pentru douã lucruri: în primul rând din cauza proximitãții, fiindcã suntem foarte aproape (este evident cã existã multe localitãți lângã granițã de care noi suntem mai aproape decât Aradul sau Oradea); pe de altã parte, dispunem în anumite domenii de oportunitãți de îngrijire medicalã de care cei de pe cealaltã parte a graniței nu dispun. De exemplu: diagnostic izotop nu cred cã existã în România, decât centrul de diagnosticare de la București. Acesta este doar un exemplu. Ar mai fi și un alt motiv: serviciul medical este confidențial, iar unii oameni au mai degrabã încredere în colegii noștri. Dupã câte știu eu, colegi de-ai noștri din Gyula merg sã lucreze la spitalul privat din Chișineu Criș. Și mai avem un avantaj – faptul cã mulți dintre colegii noștri cunosc limba românã, și acesta este un mare atu, cãci ne putem înțelege cu pacienții în limba lor maternã. Spitalul aratã ca o bijuterie. Este format din mai multe corpuri de clãdire, unele construite recent, altele abia renovate. Înãuntru este liniște, curãțenie. În saloane sunt douã-trei paturi, de regulã fãrã aparținãtori ai internaților (decât în cazurile grave). Saloanele au grup sanitar. Mâncarea este diversificatã și mai degrabã de restaurant decât de spital. Diferența între spitalul județean din Arad și cel de la Gyula este mare, chiar dacã și la Arad au început lucrãri importante de infrastructurã și pentru confortul pacienților. Însã așa cum subliniau și medicii maghiari, nu confortul este totul: oamenii au nevoie de încredere, de liniște sufleteascã și discreție.


De la 1 iulie, românii ar putea plãti o taxã suplimentarã pentru serviciile medicale, primite în spitalele românești
Ministerul Sãnãtãții intenționeazã sã introducã sistemul de coplatã și la medicul de familie, respectiv la medicul specialist. O parte din fondurile care vor fi colectate din taxele suplimentare plãtite de pacient la spital va fi direcționatã cãtre doctorul care trateazã bolnavul sau cãtre alți furnizori de servicii medicale. O altã parte se va duce la bugetul spitalului. Banca Mondialã va oferi Ministerului Sãnãtãții asistența tehnicã necesarã. Oficialii bãncii susțin cã sistemul coplãții este folosit cu succes în Ungaria și Croația. O echipã de specialiști va prezenta cele mai folosite modele. Discuțiile au început deja. Legislația privind introducerea pachetului general de servicii și a coplãții va fi finalizatã pe 1 iulie.

„Dispunem în anumite domenii de oportunitãți de îngrijire medicalã de care cei de pe cealaltã parte a graniței nu dispun” – dr. Kovacs Jozsef, directorul spitalului din Gyula

„Nu ne îndrumãm pacienții cãtre spitalul din Gyula, pot beneficia la Arad de asistențã medicalã competentã, dar existã între medici o colaborare, o comunicare profesionalã permanentã”  – dr. Mirandolina Prișcã, directorul Spitalului Clinic Județean Arad

Sursa: Observator.info