Apariţia noului slogan al turismului din ţara noastră, „Romania-the land of choice”, în traducere „România-ţara posibilităţii de alegere”, a redeschis dezbaterea despre atracţia pe care o poate exercita România pentru potenţialii turişti străini. Unul din stereotipurile mult utilizate în ultimii ani, este cel al diferenţei de civilizaţie sau de aspect, sesizabilă la intrarea în ţară prin punctele de trecere a frontierei dinspre Ungaria.  Dat fiind faptul că judeţul Arad este considerat a fi „principala poartă a României spre vest”, ne-am interesat la primarii unor localităţi de la frontieră dacă, într-adevăr, străzile noaste au mai multe gropi decât cele din Ungaria, sau dacă iarba din faţa caselor este mai înaltă decât dincolo de graniţă. Nădlac: TIR-urile rămân marea problemă ce strică aspectul localităţiiPrimarul oraşului Nădlac, Vasile Ciceac, spune că cel puţin faţă de Nădlacul unguresc, oraşul pe care îl administrează nu este cu nimic mai prejos. „Noi, autorităţile publice locale, ne ocupăm de cum arată oraşul şi cred că arată din ce în ce mai bine, chiar dacă mai este puţin şantier. Nădlacul unguresc este o localitate cu 550 de locuitori şi nu este chiar la şosea. Nu este nicio diferenţă de aspect între cele două localităţi”, a declarat primarul Ciceac.  Cea mai mare problemă a Nădlacului, legată de activitatea de frontieră, este reprezentată de cozile de TIR-uri ce se formează la sfârşitul săptămânii, din cauză că vecinii maghiari nu permit accesul în ţară a vehiculelor de mare tonaj, sâmbăta şi duminică. Astfel, TIR-urile se încolonează pe străzile din oraş iar odată cu acest fenomen apare şi cel al mizeriei lăsate de şoferii aflaţi în aşteptare. „Zilnic trec prin Nădlac între 1500 şi 2000 de TIR-uri  iar când nu le lasă să treacă în Ungaria se formează cozi interminabile şi noi nu avem loc unde să le scoatem din oraş. Nu există terminal pe sensul de ieşire din ţară şi nici a  treia bandă. Am depus proiect pentru a se construi această bandă însă ni s-a spus că nu se poate face pentru că va veni autostrada şi nu va mai fi aşa trafic. Însă până la autostradă mai avem şi până atunci nădlăcanii sunt deranjaţi de mizerie”, s-a mai plâns primarul Nădlacului. Gunoaiele lăsate în urmă de şoferii camioanelor de mare tonaj sunt strânse la fiecare început de săptămână de angajaţi ai Primăriei, iar locuitorii Nădlacului au fost obligaţi printr-o hotărâre de Consiliu Local să-şi toaleteze terenul din faţa casei. Vasile Ciceac mai spune că responsabilitatea faţă de aspectul intrării în ţară este împărţită cu cei de la Drumuri Naţionale, ce au în administrare 6 metri de la acostamentul drumului naţional, spaţiu pe care nu prea-l întreţin, fiind plin de gunoaie. 
Turnu-Pecica: Oamenii nu se îngrijesc de spaţiul din faţa casei şi aruncă  gunoaiele la întâmplareNoul primar al Pecicăi, Petru Antal, oraş de care aparţine şi localitatea de frontieră Turnu, spune că cel puţin din punctul de vedere al drumurilor, străinii nu au de ce să simtă că au lăsat în urmă civilizaţia occidentală. „Drumul între Turnu şi Hanul de la Răscruce este reabilitat, semnalizat, au fost construite parcări şi nu sunt probleme”, spune Antal, care recunoaşte însă că imaginea localităţilor de frontieră din România are de suferit din cauza oamenilor. „Problema este că unii locuitori din Turnu sau Pecica nu fac curăţenie în faţa casei. Noi dăm amenzi, dar aici să ştiţi că este vorba de toată ţara”, argumentează primarul din Pecica. Amenzile nu sunt însă foarte mari şi nu au darul de a-i speria pe cei care nu-şi taie iarba din faţa casei sau îşi lasă animalele la stradă. „Mai trebuie să treacă doi-trei ani pentru ca percepţia să se schimbe. În general, oamenii care au fost pe-afară şi au văzut cum se întreţine terenul din faţa casei, se îngrijesc de acest lucru şi la noi”, a constatat Petru Antal. Din cauza acestui fapt, Primăria Pecica a trimis pe teren echipe cu misiunea de a tăia iarba mai ales în faţa caselor cu ieşire la drumul naţional ce străbate oraşul. O altă problemă pe care a identificat-o Antal ţine tot de gradul de civilizaţie al oamenilor. „Eram în maşină spre Arad şi am văzut cum şoferul din faţă a aruncat un flacon de plastic direct pe drum. I-am luat numărul dar e greu de indentificat pentru că este un număr de Franţa. Dacă eram pe jurisdicţia oraşului Pecica, chemam Poliţia să-l amendeze”, a povestit primarul Pecicăi. Nesimţirea acestor persoane dă de lucru, în acest fel, serviciului de salubrizare din Pecica, a cărui angajaţi curăţă periodic drumurile naţionale ce străbat localităţile Turnu şi Pecica.  Vărşand-Pilu: Progres - nu mai sunt gunoaie, iar drumul este reabilitatNici pentru cei care vin în ţară prin Vama Vărşand şocul „ieşirii din civilizaţie” nu este atât de puternic, crede Lucian Dan Drăgan, primarul comunei Pilu, ce are în administrare şi localitatea de frontieră Vărşand. „Se putea spune înainte că exista o diferenţă, însă acum cel puţin la capitolul curăţenie stăm bine. Se adună mizeriile, nu se mai poate spune că este ca înainte, chiar dacă e greu să aduci oamenii să plătească taxa de salubrizare. Mai spun oamenii că ei aruncă gunoiul unde vor, însă omul când vede că la vecin este curat îşi mai schimbă atitudinea”, ne-a spus primarul Drăgan. Primăria Pilu are în permanenţă doi oameni care tund iarba de la drum şi astfel localitatea are un aspect îngrijit. În privinţa drumurilor, Lucian Drăgan admite că străinilor nu le place un drum cu gropi. „Mai intervine şi capitolul drumuri. Vărşand-Chişineu Criş este reabilitat, Chişineu Criş-Arad urmează să intre în reparaţii. Când vii dinspre Vărşand şi dai de gropile de pe drumul Arad-Oradea, normal că ţi se pare a fi altă lume”, a conchis primarul din Pilu.

Sursa: Observator.info